Cultura și Civilizația Sumeriană

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 39655
Mărime: 211.66KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI FACULTATEA de ISTORIE FILOZOFIE şi TEOLOGIE Specializare: Filozofie Socială

Cuprins

Introducere . p. 3

CAPITOLUL I – Populaţia sumeriană . p. 6

1.1 Originea sumerienilor. p. 6

1.2 Limba sumeriană.

1.3 Sumerienii şi civilizaţia lutului.

CAPITOLUL II - Economie şi societate.

2.1 Organizarea economiei.

2.2 Meşteşugurile şi comerţul.

2.3 Viaţa socială.

CAPITOLUL III – Structura politică şi organizarea

juridico-administrativă .

2.1 Apariţia statului şi succesiunea structurilor politice .

2.2 Regalitatea.

2.3 Instituţiile şi regele.

CAPITOLUL IV – Religia şi serbările.

3.1 Divinitatea şi cultul divin .

3.2 Panteonul .

3.3 Preziceri şi magie .

3.4 Mitologie .

CAPITOLUL V – Arta sumeriană.

5.1 Ceramica.

5.2 Sculptura şi pictura.

5.3 Arhitectură - Edificii publice si monumente.

5.4 Gândirea sumeriană.

Concluzii . p.84

Bibliografie . p. 85

Extras din document

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă, Cultura şi civilizaţia sumeriană, cuprinde cinci capitole care evidenţiază importanţa culturii şi civilizaţiei sumeriene pornind de la populaţia sumeriană şi originile sale.

În această lucrare am încercat să fac o rezumare a vieţii şi gândirii sumeriene adică cu alte cuvinte am încercat să prezint ceea ce înseamnă cultura sumeriană pentru istoria civilizaţiei popoarelor.

Această lucrare este compusă din capitole cu subiecte începând cu populaţia sumeriană şi terminând cu arta sumeriană şi din mai multe subcapitole pe care le-am abordat în decursul lucrării.

Preocuparea centrală în alcătuirea lucrării a fost aceea de a oferi infornaţii utile despre civilizaţia sumeriană şi implicit despre civilizaţia mesopotamiană care este produsul unui fenomen sincretic foarte complex grefat pe fondul originar sumerian.

Originalitatea acestui spaţiu este vizibilă şi în alte sectoare ale civilizaţiei, în urbanistică, în arhitectură şi artă. Aşa cum subliniază adesea Ovidiu Drâmbă, autorul cărţii Istoria culturii şi civilizaţiei, dar şi Constantin Daniel, în lucrarea Civilizaţia sumeriană, această civilizaţie a fost prin excelenţă inovatoare şi umană.

Civilizaţia sumeriană n-a dispărut fără a lăsa în urma sa o moştenire culturală şi civilizatoare pentru cultura universală. Zestrea sumeriană sau a Sumerului este reprezentată de spiritul inovator şi uman al acestei civilizaţii care a fost valorificat şi permanent revitalizat. Sumerienii au manifestat un interes pentru om iar această primă mare civilizaţie care a fost iniţiatoare în atâtea domenii, a lăsat omenirii o moştenire considerabilă.

Lucrarea Cultura şi civilizaţia sumeriană cuprinde capitole care înceracă să prezinte fenomenul cultural şi civilizator sumerian.

În primul capitol, intitulat Populaţia sumeriană, am încercat să precizez originea sumerienilor.

În legătură cu originea sumerienilor există neclarităţi dar avem cel puţin doauă teorii majore referitoare la originea acestei populaţii, anume una dintre ele susţine originea nordică a sumerienilor, din sudul Mării Caspice şi din nordul Iranului iar cea de-a doua teorie susţine originea răsăriteană a sumerienilor.

Cu toate acestea, nici una din cele două teorii nu este suficient de argumentată pentru a putea fi considerată singură.

Tot în cadrul acestui capitol am încercat să prezint limba sumeriană şi scrierea cuneiformă şi nu în ultimul rând ce reprezintă civilizaţia lutului.

Scrierea cuneiformă a fost folosită şi de popoarele din jur, timp de aproape trei milenii iar pe de altă parte legăturile comerciale stabilite de sumerieni chiar cu ţări îndepărtate au continuat şi au fost preluate de alte popoare din Orientul Apropiat şi după apusul istoriei lor iar contactele internaţionale stabilite cu acestă ocazie au contribuit enorm la circulaţia ideilor, cu toate beneficiile care au decurs din aceasta.

Sumero-babilonienilor li se datorează începuturile cartografiei, economiei şi ale algebrei iar religia lor a transmis evreilor şi creştinismului numeroase mituri şi elemente de cult.

Codul lui Hammurabi a însemnat pentru popoarele din Orientul Apropiat ceea ce a însemnat dreptul roman pentru popoarele europei moderne.

În ceea ce priveşte contribuţia Sumerului la cultura universală, ea nu poate fi înţeleasă în afara creării, a ştiinţelor administrative (elaborarea de manuale scribale), a instrumentelor menite să formeze specialişti în legislaţie şi administraţie, a dezvoltării sistemului juridic şi legislativ prin elaborarea celor mai vechi culegeri de norme juridice sistematizate pe diferite domenii de pildă, drept familial, penal, commercial, etc ca şi formularea principiilor de drept interstatal.

Nu este uşor de prezentat în câteva pagini o civilizaţie şi cultură precum cea sumeriană tratată în acestă lucrare de faţă. Fenomenul cultural şi istoric pe care îl semnifică ampla civilizaţie sumeriană apare atât de complez încât chiar desluşirea liniilor sale directoare reclamă un spaţiu mult maiu larg decât cel oferit de o introducere.

Pe de altă parte, dacă atâtea condeie de cercetători s-au ostenit să evoce sau să explice miracolul sumerian, geneza şi cariera extraordinară a civilizaţiei sumeriene, cu atât mai mult am putea fi orientaţi să vorbim de un miracol cultural. Sistemul civilizaţiei sumeriene, cu toate cuceririle strălucite şi umbrele sale, constituie una dintre cele mai importante înfăptuiri elaborate de evoluţia umanităţii.

Miracolul civilizaţiei sumeriene se poate elucida doar la o investigaţie mai atentă.

În continuare Economia şi societatea sumeriană este capitolul care înglobează organizarea economiei, meşteşugurile şi comerţul şi bineînţeles viaţa socială a sumerienilor.

Am încercat să precizez că societatea mesopotamiană era relativ bine structurată ierarhic şi stabilă pe lungă durată, astfel că, structura ei este una piramidală bazată pe centralizarea puterii marţiale, economice şi spirituale către vârful piramidei reprezentat de regele preot ajutat de un foarte eficient aparat birocratic.

Baza piramidei o forma populaţia productivă a agricultorilor dependenţi care făceau parte din personalul productive al domeniilor regale şi ale templelor. Urmau apoi meşteşugarii care deţineau, de asemenea, un loc important în economia mesopotamiană, negustorii care reprezentau o clasă destul de bine dezvoltată şi scalvii care aveau un loc secundar în această structură socială.

Am evidenţiat faptul că în structura economiei la baza întregii economii se afla agricultura.

Capitolul trei, intitulat Structura politică şi organizarea juridico-administrativă oferă informaţii despre apariţia statului şi succesiunea structurilor politice, despre regalitate şi instituţiile sumeriene.

În acest context am precizat că cele mai vechi formaţii politice sumeriene care erau în acelaşi timp centre administrative, culturale, religioase şi economice erau oraşele – stat, cetăţi fortificate care posedau un teritoriu rural.

În legătură cu regalitatea şi instituţiile ei am încercat să reliefez faptul că autoritatea supremă este regele – preot sau sub akkadieni regele – zeu, regalitate care era centralizată, absolută, despotică şi teocratică, adică sub protecţie divină, şi derivată de la autoritatea supremă, divinitatea.

Capitolul următor – Religia şi serbările – este un capitol de o importanţă majoră deoarece fiind un capitol despre religia şi serbările sumerine vom întâlni aici elemente şi informaţii de bază cu privire la cultul divin dar şi despre panteonul sumerian, mitologie, preziceri şi magie.

Ultimul capitol al acestei lucrări este Arta sumeriană, capitol care pe lângă ceramică sculptură şi pictură, arhitectură – edificii publice şi monumente cuprinde şi gândirea sumeriană care reprezintă esenţa întregii lucrări despre cultura sumeriană.

Sumerienii sunt consideraţi, de majoritatea istoricilor, că au creat cele mai vechi civilizaţii, marcând prima etapă istorică a civilizaţiilor Orientului Antic, considerat pe bună dreptate, leagănul de cultură care a iradiat neîncetat începând cu mileniul al IV-lea î.H. în toate direcţiile. Fireşte,mi-am propus să prezint în special una din acele culturi şi civilizaţii ale antichităţii orientale care au exercitat o influenţă semnificativă în relaţiile şi contactele cu alte civilizaţii, inclusiv cu spaţiul european al antichităţii greco-romane iar aceea este cea sumeriană iar pe baza cercetărilor din secolul al XX-lea rezultă că prima mare civilizaţie a Orientului antic s-a format de-a lungul fluviilor Tigru şi Eufrat, denumită Mesopotamia, ţara dintre fluvii, cum îi spuneau grecii antici.

Lucrarea, Cultura şi civilizaţia sumeriană, îşi propune să tragă un semnal de atenţionare asupra pierderii, interesului asupra unor literaturi cu puternic iz religios care au influenţat dezvoltatrea umanităţii contribuind la progresul cultural al omului.

Preview document

Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 1
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 2
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 3
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 4
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 5
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 6
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 7
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 8
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 9
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 10
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 11
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 12
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 13
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 14
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 15
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 16
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 17
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 18
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 19
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 20
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 21
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 22
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 23
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 24
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 25
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 26
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 27
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 28
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 29
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 30
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 31
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 32
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 33
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 34
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 35
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 36
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 37
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 38
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 39
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 40
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 41
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 42
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 43
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 44
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 45
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 46
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 47
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 48
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 49
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 50
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 51
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 52
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 53
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 54
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 55
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 56
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 57
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 58
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 59
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 60
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 61
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 62
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 63
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 64
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 65
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 66
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 67
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 68
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 69
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 70
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 71
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 72
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 73
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 74
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 75
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 76
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 77
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 78
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 79
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 80
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 81
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 82
Cultura și Civilizația Sumeriană - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Cultura si Civilizatia Sumeriana.doc

Alții au mai descărcat și

Fascismul Italian

CAPITOLUL 1 Introducere Secolul XX a fost unul al marelor dezastre. Conflicte militare dar si ideologice, masacre, genociduri, toate au facut...

Cultura și Civilizația Greacă

Grecia Antica: formarea si evolutia poporului grec Civilizatia greaca a preluat elementele de civilizatie urbana din civilizatiile orientale,...

Al Doilea Razboi Mondial - Origine si Evolutie - Impactul Asupra Securitatii Internationale

1. Introducere. Al doilea război mondial a fost şi rămâne cel mai important fenomen, dar şi cel mai semnificant pentru secolul al XX lea, pot...

Viața în Epoca Bronzului

Cap. I. Introducere Odată cu sfârşitul epocii neolitice şi mai ales în timpul perioadei de tranziţie,în viaţa comunităţilor umane din spaţiul...

Roma și influența Imperiului Roman în spațiul European

Evolutia romana în timpul republicii În secolul al VI-lea î.Hr., în anul 509, ultimul rege care a domnit, Tarquinius Superbus, a fost izgonit din...

Egiptul Antic

Istoria Regatul Timpuriu Aparitia Regatului Timpuriu (vechi) (2686-2173 î.Hr.) a adus cu sine consolidarea primului stat centralizat din...

Cultura Vechiului Egipt si Mesopotamia

Egiptul Antic a fost unul dintre cele mai vechi leagane de civilizatie umane. S-a dovedit a fi totodata leaganul de arta cu cea mai lunga durata...

Regele Hititilor - Hammurabi

Cei mai vechi locuitori ai Mesopotamiei au fost, incepand din mileniul al IV-lea i.e.n. SUMERIENII. La inceputul mileniului al III-lea i.e.n. – pe...

Ai nevoie de altceva?