Țările de Jos

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 30084
Mărime: 432.61KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Listă de abrevieri 2

Introducere 3

1. Cadru general 6

1.1. Țările de Jos înainte de revoluție . 6

1.2. Cauzele revoluției și forțele sociale participante 12

1.3. Filip al II-lea 18

1.4. Wilhelm de Orania 21

2. Principalele evenimente 23

2.1. Începutul mișcării de revoltă din 1566-1573 23

2.2. Alba și anul 1572 28

2.3. Orania și mișcarea de revoltă din 1577-1584 36

2.4. Mișcarea de revoltă din 1584-1609. 44

2.5. Provinciile Unite între 1609-1650. 48

2.6. Războiul cu Spania 1621-1648. 53

3. Sfârșitul Războiului de optzeci de ani 59

3.1. Efecte și schimbări . 59

Concluzii 65

Bibliografie 68

Anexe 70

Extras din document

Introducere

Lucrarea de față cuprinde evenimentele ce au avut loc în Țările de Jos în perioada 1568 - 1648. Țările de Jos au fost cuprinse de o serie de revolte, provocate de nemulțumirile care începuse să se pronunțe, din ce în ce mai mult, în Țările de Jos, împotriva stăpânirii habsburgice. Într-o societate dependentă de comerț, libertatea și toleranța erau considerate esențiale. Aceste manifestări au luat un caracrer religios în momentul în care regele Carol al V-lea iar mai apoi fiul său Filip al II-lea, au considerat că este de datoria lor să acţioneze împotriva protestanţilor pe care îi considerau eretici.

Această lucrare are o sarcină foarte delicată și anume aceea de a pune în lumina noilor cercetări, evenimentele ce s-au desfăşurat în cele şaptesprezece provincii ale Ţărilor de Jos, în perioada Războiului de Opzeci de ani.

Fiind una dintre cele mai înfloritoare perioade ale Țărilor de Jos, revoltele de la jumatatea secolului al VI-lea, aparțin celui mai studiat subiect din istoria acestor provincii. De-a lungul secolelor, acest subiect a continuat să fascineze atât istoricii cât și teologii, juristii și dramaturgii de pretutindeni din lume, acestea fiind nu doar evenimente interne, ci evenimente ce s-au petrecut la nivel internațional, marcând istoria Europei. Până acum, cercetările istorice ale acestor evenimente sunt reprezentate în munca monumentală a istoricilor britanici și americani precum : Geoffrey Parker, Graham Darby, Pieter Geyl și Pieter Limm. Aceștia au ieșit în evidență pentru atenția ce au atras-o prin lucrările lor asupra revoltelor olandeze.

Cele mai importante volume ce vor servi la întocmirea acestei lucrari sunt Arhivele în limba olandeză ce apartin bibliotecii din Leiden și anume volumul lui N. C. Kist și H.J. Roilaards, Archief voor Kerkelijke Geschiedenis Inzonderheid van Nederland (conform traducerii noastre Arhiva de Istorie particulară bisericească din Țările de Jos) publicată la Leiden în anul 1829 și volumul aparținând lui . J. Dodt van Flensburg, Archief voor Kerkelijke en wereldlijke Geschiedenissen (conform traducerii noastre Arhiva pentru istorii religioase și laice) publicată la Utrecht în anul 1838. Ambele volume cuprind informații prețioase referitoare la Reformă, inchiziție și mișcarea iconoclastă ce au zdruncinat cele șaptesprezece provincii olandeze. Din aceste arhive reiese faptul că religia a avut un rol esențial în felul în care revoltele au luat amploare.

Atât lucrarea istoricului britanic Thomas Colley Grtian, The History of the Netherlands publicată în 1830, cât și lucrarea istoricului olandez K. Th. Wenzelburger, Geschichte der Niederlsnde, Vol. II publicată în anul 1886, ne permit vizualizarea evenimentelor în toată splendoarea lor. Aceste două lucrări fascinând publicul prin relatarea clară și cronologică a evenimentelor.

De menționat sunt și alte titluri, aparținând istoricilor olandezi Cf. Joke Spaans, Haarlem na de Reformatie. Stedelijke cultuur en kerkelijk leven 1577-1620 (Haarlem după Reformă. Cultura urbană şi Viaţa Bisericii 1577-1620) și L.J. Rogier, Geschiedenis van het katholicisme in Noord-Nederland in de 16e en 17e eeuw (Istoria Catolicismului în Olanda de Nord în secolele XVI si XVII) și ale istoricilor britanici Pieter Geyl, The Revolt of the Netherlands, Geoffrey Parker, The Dutch Revolt și Graham Darby, Origins and development of the Dutch Revolt. Aceste lucrări speciale sunt mult mai accesibile cititorului și cuprind o serie de relatări detaliate ale evenimentelor, în acest fel atrăgând atenția istoricilor din lumea întreagă.

În România, singurul care a tratat problematica revoltelor olandeze a fost Camil Mureșan, prin lucrarea Focul ocrotit de ape publicată în anul 1960 la București. Această lucrare, având însă numai 176 de pagini, nu reprezintă piatra de temelie a cercetărilor istorice asupra revoltelor.

În această lucrare mi-am propus să pun în evidență împortanța evenimentelor din Țările de Jos ce au avut un impact monumental în ceea ce privește istoria Europei medievale. Fiind un eveniment ce a luat mari proporții dea lungul celor optzeci de ani de revolte, acesta s-a extins pe plan internațional, implicând forțe exterioare cum ar fi Anglia și Franța.

Pe plan intern, au avut loc o serie de bătălii clasice, în care în principal au luptat mercenari, după cum se obișnuia în acele timpuri. Deși succesele de ambele părți erau limitate, costurile în schimb erau foarte mari. Pe măsură ce revolta și represiunea ei erau centrate în mare măsură pe chestiuni de libertate religioasă și taxe, conflictul nu a implicat doar soldați, ci și civili din toate nivelurile societății. Acesta poate fi un motiv pentru hotărârile și următoarele succese ale rebelilor olandezi în apărarea orașelor.

Politic, apare o situație unică în Țările de Jos, unde un organism republican (Statele Generale) conducea, dar exista și o funcție nobilă cea de stadthoulder care era deținută de Casa de Orania. Această separare a puterilor a preîntâmpinat lupte pe scară mare între nobili și civili, așa cum s-a întâmplat de pildă în Războiul Civil Englez.

Au fost foarte puține bătălii clasice în care armatele s-au întâlnit pe câmpul de luptă. Majoritatea bătăliilor au fost asedii, după tipicul vremii, rezultând prelungirea și folosirea excesivă a forțelor militare disponibile. Olandezii au fortificat majoritatea orașelor lor, chiar și orașele mici în conformitate cu vederile moderne ale vremii. Uneori aceste asedii au fost respinse când inamicul amenința să atace armata care desfășura asediul.

Revolta olandeză împotriva regelui lor legal, cel mai evident ilustrată prin jurământul de abjurare (1581), a implicat faptul că regele poate fi eliminat de populație dacă există o înțelegere că acesta nu își îndeplinește responsabilitățile date de Dumnezeu și astfel pune în chestiune conceptul de drept divin al regilor. Acest lucru a condus în cele din urmă la nașterea Republicii Olandeze. Acceptarea unei țări fără monarhie de către alte puteri europene în 1648 s-a generalizat de-a lungul Europei, alimentând rezistența împotriva puterii divine a regilor. Astfel rebeliunea olandeză poate fi văzută ca precursoare a Războiului civil englez(1642–1651) și a Revoluției franceze (1789–1799), unde monarhii cu putere fundamentată pe dreptul lor divin au fost înlăturați. Ca urmare, revolta olandeză a fost precursoarea liberalismului în guvernările moderne.

1. Cadru general

1.1. Ţările de Jos înainte de revoluţie

Ţările de Jos, se referă la ţările, ducatele şi principatele de-a lungul raului Rin până la coasta Marii Nordice şi corespund în mare parte Olandei Belgiei, Luxemburgului şi o mică parte a nordului Franţei de astăzi (Artois). Este mai mult un termen geografic decât unul politic având în vedere faptul că până în 1548 aceste regiuni nu au format o unitate politică, ci mai degrabă una culturală şi etnică . Aceste regiuni s-au format în urma unor serii de cuceriri, moşteniri şi căsătorii cum vom vedea în continuare.

Preview document

Țările de Jos - Pagina 1
Țările de Jos - Pagina 2
Țările de Jos - Pagina 3
Țările de Jos - Pagina 4
Țările de Jos - Pagina 5
Țările de Jos - Pagina 6
Țările de Jos - Pagina 7
Țările de Jos - Pagina 8
Țările de Jos - Pagina 9
Țările de Jos - Pagina 10
Țările de Jos - Pagina 11
Țările de Jos - Pagina 12
Țările de Jos - Pagina 13
Țările de Jos - Pagina 14
Țările de Jos - Pagina 15
Țările de Jos - Pagina 16
Țările de Jos - Pagina 17
Țările de Jos - Pagina 18
Țările de Jos - Pagina 19
Țările de Jos - Pagina 20
Țările de Jos - Pagina 21
Țările de Jos - Pagina 22
Țările de Jos - Pagina 23
Țările de Jos - Pagina 24
Țările de Jos - Pagina 25
Țările de Jos - Pagina 26
Țările de Jos - Pagina 27
Țările de Jos - Pagina 28
Țările de Jos - Pagina 29
Țările de Jos - Pagina 30
Țările de Jos - Pagina 31
Țările de Jos - Pagina 32
Țările de Jos - Pagina 33
Țările de Jos - Pagina 34
Țările de Jos - Pagina 35
Țările de Jos - Pagina 36
Țările de Jos - Pagina 37
Țările de Jos - Pagina 38
Țările de Jos - Pagina 39
Țările de Jos - Pagina 40
Țările de Jos - Pagina 41
Țările de Jos - Pagina 42
Țările de Jos - Pagina 43
Țările de Jos - Pagina 44
Țările de Jos - Pagina 45
Țările de Jos - Pagina 46
Țările de Jos - Pagina 47
Țările de Jos - Pagina 48
Țările de Jos - Pagina 49
Țările de Jos - Pagina 50
Țările de Jos - Pagina 51
Țările de Jos - Pagina 52
Țările de Jos - Pagina 53
Țările de Jos - Pagina 54
Țările de Jos - Pagina 55
Țările de Jos - Pagina 56
Țările de Jos - Pagina 57
Țările de Jos - Pagina 58
Țările de Jos - Pagina 59
Țările de Jos - Pagina 60
Țările de Jos - Pagina 61
Țările de Jos - Pagina 62
Țările de Jos - Pagina 63
Țările de Jos - Pagina 64
Țările de Jos - Pagina 65
Țările de Jos - Pagina 66
Țările de Jos - Pagina 67
Țările de Jos - Pagina 68
Țările de Jos - Pagina 69
Țările de Jos - Pagina 70
Țările de Jos - Pagina 71
Țările de Jos - Pagina 72
Țările de Jos - Pagina 73
Țările de Jos - Pagina 74
Țările de Jos - Pagina 75
Țările de Jos - Pagina 76
Țările de Jos - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Tarile de Jos.docx

Alții au mai descărcat și

Cultura și Civilizația Sumeriană

INTRODUCERE Lucrarea de faţă, Cultura şi civilizaţia sumeriană, cuprinde cinci capitole care evidenţiază importanţa culturii şi civilizaţiei...

Instituții represive ale Bisericii Catolice în evul mediu

Introducere 1.1. Tema si sarcinile Deşi – într-un fel sau altul – toate religiile propovăduiesc toleranţa, cel mai adesea, apariţia unei...

Iconoclasmul Bizantin și Urmările Acestuia în Arta Sacră

Introducere Pornind, de la atacul icoanelor în şcoli, mi-am pus întrebarea: Dacă nu, aceşti oameni care vor să înlăture prezenţa icoanelor, pot...

Trupe de elită în antichitate - garda pretoriană

LISTA ANEXELOR 1.Grup de soldaţi pretorieni pe Columna lui Traian 2. Desen al lui Franz Eichhorst 3. Sculptură a lui Arno Breker 4.Gata de...

Colonizarea Greacă

Istoria colonozarii grecesti în Marea Neagra prezinta multe puncte obscure. Una dintre chestiunile cele mai adânc dezbatute priveste data la care...

Universitățile medievale în Europa Occidentală (secolele XII - XV)

Introducere Actualitatea temei. Dacă ar fi să ne punem scopul de a defini, printr-o singură frază, esenţa învăţământului superior din prezent,...

Demoniada

Introducere Binele sau Răul sau eterna luptă din sufletul omului a fost oglindită de-a lungul timpul în literatura universală mi-a oferit ocazia...

Civilizația incasă

Introducere Incasii au fost o civilizatie din vestul Americii de Sud, care s-a stabilit in Anzii Centrali, in valea Cuzco de azi din sudul Peru,...

Te-ar putea interesa și

Tranzacții Internaționale cu Servicii Educaționale

1. INTRODUCERE Pâna nu demult, educatia a fost absenta din discutiile referitoare la globalizare, considerându-se ca aceasta este prin excelenta...

Management internațional - Costa Rica

Cap I. Prezentarea ţării I.1 Date generale República de Costa Rica Republica Costa Rica Capitala: San José, limba officiala este spaniola, a...

Fundamentarea și Finanțarea Cheltuielilor Bugetare la Primăria Roman

FUNDAMENTAREA ȘI FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA PRIMĂRIA ROMAN I.1 Scurt istoric Municipiul Roman este situat la marginea Podişului...

Sistemul Bugetar din Spania

Introducere Am ales ca tema ,,Sistemul bugetar din Spania'', deoarece am considerat ca aceasta tara este, din punct de vedere economic, ca fiind...

Stilul renascentist - arhitectură

I. Stilul Renascentist si Arhitectura 1. Aparitia stilului. Perioada In timp ce arta gotica stapaneste nordul Europei pana la sfarsitul secolului...

Ungaria - o țară de vis

UNGARIA,O TARA DE VIS!!! Teritoriul: 93.030 kilometri patraţi Populaţia: 10.245.700 locuitori Densitate: 110 persoane / kilometru patrat, 61 la...

Politica turistică a Ungariei

1. Prezentare generala Ungaria este o tara est-europeana, imprejmuita de Slovacia (nord), Ucraina (Nord-Est), Romania (Est), Serbia si Montenegru...

Ai nevoie de altceva?