Un Experiment Agrarian Timpuriu. Guvernarea Stamboliski

INTRODUCERE

Am ales să cercetez tema din lucrarea de față deoarece ea tratează un moment foarte interesant și important din istoria statului nostru vecin. Evenimentele de după primul război mondial reprezintă un punct de cotitură important nu doar pentru Bulgaria ci pentru întreaga Europă, chiar pentru întreaga lume. Multe regimuri monarhice au fost abolite iar acum popoarele aveau șansa să-și țină în mâini propriile destine.

Alexandăr Stamboliski a fost unul dintre politicienii cei mai originali ai secolului XX. Tragedia lui a fost că el a venit la putere la sfârșitul primului război mondial, în care Bulgaria a fost învinsă. Astfel, a căzut pe el greaua sarcină de a accepta și aplica acordul de pace care pedepsea Bulgaria foarte aspru. Pentru a reuși să continue procesul de dezvoltare și modernizare a țării sale, liderul agrarian a văzut că este necesar să coopereze cu statele vecine. Acest lucru a creat tensiuni între el și naționalismul tradițional bulgar, tensiuni care s-au încheiat cu asasinarea lui în 1923. Lucrarea de față va examina originile acestui naționalism tradițional de la întemeierea statului bulgar în 1878, dar și originile mișcării agrare, care a ajuns să reprezinte aspirațiile sociale ale majorității populației țărănești. Ideologia acestei mișcări s-a ciocnit cu monarhia, armata și naționaliștii extremiști macedoneni.

Această temă este tratată foarte puțin în istoriografia românească, majoritatea lucrărilor accesibile cercetării fiind traduceri după autori străini care au abordat subiectul în mod sintetic în cadrul unor lucrări generale asupra istoriei Balcanilor. Majoritatea istoriografiei ce studiază spațiul balcanic se concentrează mai mult pe cercetarea regimurilor totalitare fasciste sau comuniste și mai puțin pe ideologia agrară care a venit ca o alternativă la modernizarea pe cale capitalistă sau socialistă. Din cauza acestei dificultăți a fost necesar să ne bazăm mai ales pe cercetarea izvoarelor, enciclopediilor și articolelor de specialitate.

Majoritatea documentelor provin din fondurile Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (ADMAE), în special din fondurile Bulgaria și Dosarele Speciale. Aceste fonduri conțin rapoarte diplomatice de mare valoare documentară provenite de la Legația României la Sofia, dar și de la alte consulate sau ambasade. Alte documente folosite sunt articolele provenind din presa vremii cu privire la politica internă, externă și economică a regimului, selectate de către reprezentanții noștrii diplomatici de la sud de Dunăre.

Cercetarea a fost îngreunată și mai mult din cauza volumului mare de documente din arhivă dar și din cauză că foarte multe dintre acestea sunt scrise în limbi străine, bulgară, franceză etc.

Din aceste motive nu am izbutit să studiez toate sursele din arhive care reprezintă o sursă bogată de informații pentru o cercetare viitoare de studii postuniversitare sau pentru cercetări efectuate de autori mai specializați.

Am ales să abordez tema folosind metodele cercetării istorice, privind evenimentele ce s-au desfășurat prin prisma contextului istoric creat de primul război mondial. Documentele au fost analizate în mod critic deoarece, majoritatea fiind relatări ale oamenilor politici contemporani, sunt șansele foarte mari ca informația din conținutul lor să fie foarte subiectivă.

O cauză principală a eșecului acestui regim a fost conflictul în care a intrat ideologia pacifista a agrarienilor cu naționalismul tradițional din Bulgaria. Pentru a înțelege mai bine acest naționalism am ales să prezint în Capitolul I evoluția statului bulgar modern de la întemeiere până la primul război mondial. În această perioadă s-a dezvoltat conștiința națională în Bulgaria care încă de la Tratatul de la San Stefano avea ca aspirație înfăptuirea Bulgariei Mari. Tot în această perioadă s-a complicat problema spinoasă a Macedoniei deoarece stăpânirea otomană asupra acestei regiuni slăbea din ce în ce mai mult iar cele trei state vecine, Bulgaria, Grecia și Serbia, aveau toate pretenții teritoriale asupra provinciei.

Din cauza acestui conflict Bulgaria a avut multe probleme și a suferit grele înfrângeri în războaiele balcanice și în primul război mondial.

În capitolul II am prezentat politica internă în timpul guvernării lui Stamboliski. Întrucât lucrările de specialitate erau deficitare, acest capitol a fost scris în special pe baza documentelor de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Afaceri Externe. Agrarienii au avut sarcina dificilă de a restabili ordinea într-o țară epuizată din cauza războiului și în contextul termenilor asprii ai tratatului de pace.

În plan intern principala preocupare a lui Stamboliski a fost implementarea reformelor cu caracter agrarian pentru a îmbunătăți situația țărănimii, dar și pentru a dezvolta statul bulgar pe calea agrariană. Obiectivul central al guvernării sale îl reprezenta agricultorul și mica sa gospodărie, ca principala unitate economică a societății și a statului precum și ca element principal în realizarea progresului social.

În Capitolul III este prezentată politica externă a lui Stamboliski determinată de condițiile tratatului de pace semnat la Neuilly și de ideologia pacifistă și internaționalistă a Uniunii Agrare. Pentru a îmbunătăți imaginea Bulgariei care era privită negativ ca urmare a participării în război de partea Puterilor Centrale, premierul bulgar s-a orientat spre relații bune cu Anglia, SUA și Franța. În acest sens vizita lui în România s-a înscris pe linia eforturilor depuse de guvernul bulgar pentru ameliorarea statutului internațional al țării sale după înfrângerea suferită în urma primului război mondial.

Cu privire la statele vecine, Stamboliski a pus deoparte vechile neînțelegeri și a dorit o cooperare între toate statele balcanice prin intermediul unei federații balcanice, începând printr-o apropiere de Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

În capitolul final al lucrării am prezentat condițiile premergătoare loviturii de stat prin care regimul agrarian a fost eliminat, prezentând nemulțumirile opoziției care se temea de instaurarea unui regim de dictatură țărănistă, dar și nemulțumirile multor categorii sociale care au fost tratate cu ostilitate de agrarieni prin masurile lor.