Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 34421
Mărime: 186.87KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Luminita Chiorean
Facultatea de Stiinte si Litere
Universitatea "Petru Maior", Targu Mures
Specializare: Limba şi literatura română – Limba şi literatura engleză

Cuprins

I. CUVÂNTUL. PRELIMINARII LA MORFOLOGIA ADVERBULUI 1

1.CADRU DEFINITORIU AL CUVÂNTULUI 1

1.1.Cuvântul - unitate lingvistică Clasă lexico-gramaticală 1

1.2.Dihotomia flexionară: flexibil vs. neflexibil 4

2. PLEDOARIE PENTRU „AD-VERBAL” 6

2.1. Reflecţii dinspre filosofia cuvântului 6

2.2. Schiţă diacronică. Retrospectivă critică 6

Concluzii 13

II. ADVERBUL. DEFINIRE, DESCRIERE. GRAMATICA PRACTICÃ 16

1.DEFINIRE 16

1.1.Definiţii 16

1.2.Caracteristici ale adverbului 16

2. DESCRIEREA CALSEI LEXICO-GRAMATICALE A ADVERBULUI 18

2.1.Descrierea logico-semantică. Circumstanţa. Modalizarea 18

2.2.Descriere formalã 49

2.3.Descrierea derivativã. Categorizatori. Variante (dublete) formale 54

2.4.Descrierea funcţionalã (sintacticã) 57

3.GRADELE DE COMPARAŢIE 68

3.1.Gradele de comparaţie absolute 69

3.2.Grade de comparaţie relative 71

3.3.Adverbe compatibile / incompatibile cu gradele de comparaţie 72

4.ADVERBUL - RAPORTUL CU ALTE CLASE LEXICO-GRAMATICALE.73

4.1.Adverbe provenite din alte clase lexico-gramaticale (adverbializarea) 73

4.2.Trecerea adverbului la alte clase lexico-gramaticale (conversiunea) 78

5. ADVERBUL : CORECTITUDINE VS INCORECTITUDINE 80

5.1. Întrebuinţări greşite şi nerecomandate 80

5.2. Flexiune nejustificatã 81

5.3. Adverbe care impun o anumitã formã cuvintelor precedate 82

6. ORTOGRAFIA ADVERBULUI. 84

7.GRAMATICA ADVERBULUI. DIFICULTĂŢI ŞI CONTROVERSE 87

7.1.Confuzii lexicale 87

7.2. Confuzii ortografice şi de punctuaţie 89

7.3. Confuzii morfologice şi sintactice 90

Concluzii 98

III. OBSERVAŢII REFERITOARE LA STILISTICA ADVERBULUI 103

1.FIGURI DE STIL ALE LIMBAJULUI 103

1.1.Epitetul 104

1.2.Metafora 105

2.FIGURI DE STIL ALE CONSTRUCŢIEI 106

2.1.Repetiţia 106

2.2.Inversiunea 107

2.3.Enumeraţia 107

3.FIGURI DE STIL ALE GÂNDIRII 107

CONCLUZII 108

BIBLIOGRAFIE

ANEXA. Teste - analiza gramaticală a adverbului

Extras din document

Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o componentă importantă o reprezintă unităţile cu ajutorul cărora se organizează expunerea. Pentru o descriere gramaticală realizată din perspectiva funcţionalităţii comunicative a limbii, unităţile lingvistice care se impun aproape de la sine sunt: cuvintele - semne lingvistice stabile care constituie elementul constructiv (materialul, mijloacele) - punct de plecare al procesului comunicativ, şi enunţul - produs final al activităţii verbale, formă de bază a comunicării umane.

Aceste două unităţi lingvistice, cuvântul şi enunţul, ca manifestări ale limbii aparţin domeniului semiotic, satisfăcând condiţia de semn lingvistic.

Potrivit DEX-ului cuvântul este o „unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor”. Gramatica limbii române, ediţia I, definea cuvântul ca fiind: „[ ] o îmbinare de sunete (uneori un singur sunet) care are un înţeles şi care capătă în procesul comunicării diferite întrebuinţări gramaticale”. O altă definiţie propusă cuvântului precizează că: „este unitatea lingvistică semnificativă caracterizată prin succesiunea în ordine fixă a componentelor, nedislocabilă prin inserţia altor elemente şi cu relativă autonomie şi mobilitate în cadrul enunţului”.

Cuvântul aparţine sistemului - în calitatea sa de „semn lingvistic stabil” şi comunicării - ca parte a enunţului - text, rezultat din actul enunţiativ.

Ca parte a sistemului → cuvântul este implicat în diversele subsisteme configurate prin variatele tipuri de opoziţii.

Ca unitate lexicală → cuvântul aparţine vocabularului şi funcţionează în virtutea complexelor relaţii care organizează această parte a limbii. Cuvântul este înţeles, în general, la fel de toţi membrii unei societăţi date care sunt legaţi istoriceşte şi are o structură gramaticală în conformitate cu legile limbii respective. Aşadar, unitatea lingvistică „cuvânt” aparţine în egală măsură lexicului şi gramaticii.

În calitatea sa de component al lexicului, cuvântul reprezintă unitatea fundamentală a acestui compartiment, deosebindu-se de alte unităţi prin faptul că luat chiar şi izolat cuvântul spune ceva, are o semnificaţie. În calitatea sa de component al gramaticii se supune unor reguli cu privire la modificarea formei şi la îmbinarea lui în propoziţii.

Concret, cuvântul, unitate relativ independentă a limbii, este o formaţiune material-ideală complexă. El are drept componente : (a) forma sonoră articulată, exterioară; (b) conţinutul semnificativ, interior (semnificaţia). Caracterul unitar se manifestă la nivelul celor două planuri în mod diferit.

(a) La nivelul semnificantului componenta „fizică”, materială a unui anumit cuvânt este reprezentată de un element sau o secvenţă fonică, obligatoriu aceeaşi, ceea ce presupune asocierea, în aceeaşi ordine de succesiune, a aceloraşi unităţi fonice, condiţie satisfăcută numai în parte în cazul cuvintelor flexibile, fiecare formă flexionară deosebindu-se, cel puţin parţial de celelalte.

(b) La nivelul semnificatului unitatea este rezultatul cuprinderii într-un ansamblu global, prin amalgamare, a informaţiei complexe reprezentând sensul sau semnificaţia entităţii cuvânt. Caracterul autonom al cuvântului se manifestă în mobilitate, în capacitatea de deplasare a acestei unităţi a limbii în interiorul organizării „semnului extins” reprezentat prin enunţ.

Se costată că în calitate de unităţi lingvistice purtătoare de semnificaţie, cuvintele se asociază în procesul comunicării pentru a exprima şi pentru a transmite semnificaţii mai complexe. Astfel, datorită utilizării frecvente anumite grupări de cuvinte pot căpăta un anumit grad de stabilitate. Acest grad de stabilitate este simţit atât la nivelul expresiei, al asocierii de cuvinte, cât şi din punctul de vedere al semnificaţiei, pe care-ca grup - o reprezintă. Reluarea şi repetarea constantă în procesul de comunicare conferă grupului un caracter oarecum fixat şi favorizează trecerea de la statutul de combinaţie liberă (de cuvinte) la cel de unitate lingvistică (complexă) stabilă, evoluţie care explică apariţia cuvintelor compuse şi a locuţiunilor

Ca unitate semnificativă a limbii, cuvântul poate fi reprezentat printr-o realizare indivizibilă la nivelul unităţilor-semn sau printr-o grupare de unităţi semnificative minimale, a căror analiză pune în evidenţă unităţi fără semnificaţie intrinsecă, care nu aparţin nemijlocit nivelului semiotic al limbii, nu „comunică” decât participând la alcătuirea unor asocieri semnificative, de diverse extinderi. ÎnGramatica limbii române I se precizează că prin încadrarea în enunţ, cuvântul, unitate semnificativă abstractă dobândeşte valoare comunicativă prin raportarea lui punctuală la entităţi ale clasei pe care o reprezintă implicate ca referenţi la evenimentul care face obiectul comunicării. Inclus într-un context dat, cuvântul actualizează numai unul din sensurile cuvântului polisemantic. Partiţia care are în vedere modul specific de integrare a cuvintelor în structura enunţului conduce la organizarea lor în clase (lexico-) gramaticale: unităţi lexicale(cuvinte, locuţiuni) ale unei limbi date se grupează în clase în virtutea unor particularităţi comune şi / sau specifice de asociere în procesul de comunicare.

1.2. Dihotomia flexionară: flexibil vs. neflexibil

Clasificarea lexico-gramaticală cea mai veche şi mai răspândită este cea în părţi de vorbire. Acestea sunt categorii lingvistice şi gramaticale universale. Gruparea în „părţi de vorbire” este considerată ca asigurând cuprinderea tuturor cuvintelor unei limbii date într-un număr de clase diferenţiate prin particularităţi specifice care condiţionează şi permit cuprinderea lor în organizarea comunicării. Gruparea unităţilor lexicale în părţi de vorbire pune în evidenţă particularităţile gramaticale. Acestea se manifestă la nivel sintactic (ca posibilităţi de asociere) şi morfologic (sub aspectul variaţiei flexionare). Fiecare parte de vorbire este reprezentată prin clase de unităţi lexicale

Bibliografie

A) Volume de specialitate (lingvistică, stilistică)

1. *** Gramatica limbii române. I. Cuvântul, II. Enunţul, Ed. Limbii române Române, Bucureşti, 2005

2. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Ed. Limbii române Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1986

3. Barbu, Dan, Structura logică a morfo-sintaxei limbii române, Ed. Scripta, Bucureşti, 1995

4. Bărbat, Adriana, Ora de literatură. Concepte. Aplicaţii. Exerciţii, Ed. Aula, Braşov, 2002

5. Bărbulescu, Violeta, Gramatica limbii române. Sinteze de teorie şi exerciţii aplicative, Ed. Terathopius, Craiova

6. Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române. Compendiu. Ediţia a II-a , Ed. Echinox, Cluj, 1997

7. Butiurcă, Doina, Text şi expresivitate poetică, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2003

8. Ciobanu, Fulvia, Sfârlea, Lidia, Cum scriem. Cum pronunţăm corect (norme şi exerciţii), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

9. Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Morfologia limbii române, Ed. Ştiinţifică, Cluj, 1974

10. Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Ed. Garamand

11. Coteanu, Ion, Gramatică. Stilistică. Compoziţie, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1990

12. Cruceru, Constantin, Teodorescu, Vasile, Gramatica limbii române, Ed, 100-1 GRAMAR, Bucureşti, 2002

13. Dimitriu, Corneliu, Gramatica limbii române explicată. Morfologia, Ed. Junimea, Iaşi, 1979

14. Dimitriu, Corneliu, Gramatica limbii române explicată. Sintaxa, Ed. Junimea, Iaşi, 1982

15. Gruiţă, G., Gramatică normativă - 77 de întrebări, 77 de răspunsuri, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1994

16. Hristea, Theodor (coordonator), Sinteze de limba română, Ediţia a II-a revăzută şi mult îmbogăţită, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

17. Iliescu, Ada, Gramatica aplicată a limbii române, Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 2005

18. Iliescu, Ada, Gramatica practică a limbii române actuale, Ediţie revăzută după DOOM (2005), Ed. Corint, Bucureşti, 2006

19. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, Ediţie definitivă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1975

20. Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

21. Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române. Morfologie, Sintaxă, Ed. Polirom, Iaşi, 1997

22. Neamţu, G. G., Elemente de analiză gramaticală, 99 de confuzii / distincţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989

23. Nica, Dumitru, Teoria părţilor de vorbire - cu aplicaţii la adverb, Ed. Junimea, Iaşi, 1988

24. Pană-Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003

25. Petriceicu- Hasdeu, Bogdan, Vraja cuvintelor (Extrase din Marele dicţionar enciclopedic al limbei istorice şi poporane), Ed. Hyperion, Chişinău, 1990

26. Popescu, Maria, Romaniuc, Ilie, Crăciun, Sextilia, Halip, Elena, Sintaxa limbii române, Ed. Carminis, Piteşti, 2003

27. Popescu, Ştefania, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, Ediţia a V-a revăzută, Ed. Orizonturi, Bucureşti, 1995

28. Rădulescu, Marin, Vlaicu, Marin, Corect / greşit româneşte, Ed. Carminis, Piteşti, 2000

29. Toşa, Alexandru, Elemente de morfologie, Ed. Şt. şi Encicl., Bucureşti, 1983

30. Vlădescu, Andreea, Ilinca, Ştefan M., Teorie şi lectură literară în gimnaziu, Ed. Logos, Bucureşti

31. Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1968

32. Zugun, Petru, Cuvântul - studiu gramatical, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983

Preview document

Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 1
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 2
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 3
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 4
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 5
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 6
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 7
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 8
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 9
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 10
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 11
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 12
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 13
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 14
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 15
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 16
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 17
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 18
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 19
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 20
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 21
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 22
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 23
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 24
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 25
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 26
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 27
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 28
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 29
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 30
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 31
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 32
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 33
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 34
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 35
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 36
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 37
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 38
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 39
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 40
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 41
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 42
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 43
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 44
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 45
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 46
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 47
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 48
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 49
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 50
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 51
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 52
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 53
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 54
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 55
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 56
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 57
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 58
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 59
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 60
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 61
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 62
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 63
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 64
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 65
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 66
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 67
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 68
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 69
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 70
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 71
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 72
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 73
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 74
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 75
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 76
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 77
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 78
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 79
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 80
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 81
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 82
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 83
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 84
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 85
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 86
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 87
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 88
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 89
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 90
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 91
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 92
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 93
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 94
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 95
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 96
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 97
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 98
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 99
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 100
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 101
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 102
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 103
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 104
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 105
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 106
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 107
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 108
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 109
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 110
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 111
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 112
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 113
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 114
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 115
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 116
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 117
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 118
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 119
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 120
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 121
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 122
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 123
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • 5. teste _manu.doc
  • 4.BIBLIOGRAFIE manu.doc
  • 3. de_completat_lucrare_corectata.doc
  • 2. CUPRINS+ argument manu.doc
  • 1. bun_de_tipar_primele_pagini[1].odc.doc

Alții au mai descărcat și

Structura Etimologică a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme,...

Verbul

1. Trăsături definitorii Definiţie Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune ( a urca, a coborî, a citi), o stare (a sta, a...

Frazeologia în Limba Română

1. FRAZEOLOGIA: COMPARTIMENT AL LEXICOLOGIEI SAU RAMURA INDEPENDENTA A LINGVISTICII 1.1. Definirea termenilor de frazeologie Frazeologia, în...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Atributul și Propoziția Atributivă Apoziția

INTRODUCERE „Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor” Platon- Aristokeles Am ales să prezint această parte de propoziţie –...

Vocativul în Limba Română

CAPITOLUL I Cu privire la categoriile gramaticale, în special cazul Definirea şi delimitarea morfologiei şi a sintaxei ca părţi constitutive ale...

Relația de dependență nominală. atributul

1.1 Relaţia de dependenţă nominală şi istoricul determinativului limbii române Disponibilităţile combinatorii ale substantivului (sau pronumelui)...

Pronume

Sistemul pronominal românesc Cap. I O Introducere in sistemul pronominal roamânesc 1. Aspecte ale abordării pronumelui în lingvistica românească...

Te-ar putea interesa și

Conjuncția în limba română

CAPITOLUL I DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA CONJUNCŢIEI 1. Definiţia conjuncţiei Conjuncţia poate fi definită astfel : 1.1. Definţie semantică Din...

Morfologie

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este...

Limba română contemporană

Clasa pronumelui Flexionar, pronumele tine de clasa numelui, cazul fiind elementul care permite aceasta încadrare. Categoria gramaticala a cazului...

Ai nevoie de altceva?