Arhaisme

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 45553
Mărime: 160.19KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE, GRAMATICALE ŞI DERIVATE

ÎN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR

1.1.Arhaismul – indiciu al frazeologizării

1.2.Problema frazeologismelor arhaice ca obiect al investigaţiilor lingvistice

1.3.Arhaisme fonetice, gramaticale şi derivate în structura frazeologismelor

1.3.1. Arhaisme fonetice

1.3.2. Frazeologisme arhaice ca rezultat al adaptării fonetice a neologismelor

1.3.3. Frazeologisme arhaice datorate accidentelor fonetice

1.3.4. Arhaisme morfologice

1.3.5. Arhaisme substantivale

1.3.6. Arhaisme substantivale privind genul

1.3.7. Arhaisme substantivale privind declinarea

1.3.8. Arhaisme substantivale privind numărul

1.3.9. Arhaisme pronominale

1.3.10. Arhaisme verbale

1.3.11. Arhaisme adverbiale

1.3.12. Arhaisme sintactice

1.3.13. Arhaisme derivate

1.3.14. Arhaisme derivate cu afixe neproductive

1.3.15. Arhaisme derivate rezultate în urma concurenţei dintre afixe

CAPITOLUL II

SENSURI ARHAICE ÎN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR

2.1. Sensuri arhaice originare

2.2. Cîmpuri conceptuale ale arhaismelor semantice

2.3. Sensuri arhaice ce exprimă noţinea de „măsurare”

2.4. Sensuri arhaice ce exprimă noţiunea de „drum”

2.5. Sensuri arhaice ce aparţin altor cîmpuri conceptuale

2.6. Arhaisme derivate semantice

CAPITOLUL III

LOCUL FRAZEOLOGISMELOR ARHAICE

ÎN LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ

3.1. Specificul frazeologismelor arhaice

3.2. Stabilitatea şi varietatea frazeologismelor arhaice

3.3. Substituirea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice

3.4. Motivarea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice prin etimologie populară

3.5. Modificarea frazeologismelor arhaice şi formarea cuvintelor în baza lor

3.6. Derivarea lexico-semantică

3.7. Delocutivarea

3.8. Derivarea

3.9. Compunerea

3.10. Alte procedee de modificare a frazeologismelor arhaice

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR

1.1. Arhaismul – indiciu al frazeologizării

O dovadă peremptorie a faptului că orice element glotic face parte nu numai dintr-o structură proprie unei epoci anume, ci şi dintr-o structură constituită în timp, avînd un caracter de proces, sînt frazeologismele arhaice. Aceste expresii reprezintă formaţii cu o vechime de secole, evocînd imagini ale unor timpuri de mult apuse. De aceea în structura lor pot rămîne cristalizate „rudimente”lingvale, adică forme şi sensuri uzuale cîndva, dar învechite azi. Cu toate acestea, majoritatea frazeologismelor arhaice sînt sesizate totuşi ca elemente ce se înscriu organic în sistemul frazeologiei contemporane, iar limba română literară, deşi refractară infiltrării fenomenelor vetuste în sistemul său, admite existenţa unor astfel de elemente glotice ce nu se înscriu în perspectiva uzului actual.

Arhaismele din structura frazeologismelor, după cum am mai menţionat, sînt nişte elemente favorizate, deoarece au capătat o a doua viaţă. Prezenţa arhaismelor în cadrul frazeologismelor le atribuie acestora din urmă un grad înalt de coeziune a componenţilor în raport cu alte tipuri de îmbinări de cuvinte. Specificul lor rezidă în aceea că, în virtutea faptului că în structura lor există unităţi lexicale şi construcţii ieşite din uz, ele sînt sesizate de către vorbitori drept creaţii „noi”,necunoscute, al căror sens nu se deduce din semnificaţiile elementelor componente.

Menţinerea arhaismelor în structura frazeologismelor devine posibilă datorită sensului integral al frazeologismului. Sensul lui nu reprezintă suma semnificaţiilor componenţilor lui. În cazul frazeologismelor arhaice, faptul devine şi mai evident, din simplul motiv că o parte din elementele lor componente, în mod independent, nu sînt compatibile cu vreo semnificaţie în limba contemporană. Cu alte cuvinte, vorbitorul leagă direct frazeologismul de ideea generală pe care o exprimă acesta, fără a conştientiza semnificaţiile componenţilor lui. Deci forma internă a acestor frazeologisme, precum şi imaginea ce stă la baza lor, nu sînt sesizate şi descifrate astăzi, deşi frazeologismele nu sînt supuse arhaizării decît parţial.

Fiind reconstituite în conştiinţa vorbitorului de-a gata, e absolut lipsit de importanţă dacă există sau nu în componenţa frazeologismelor elemente arhaice, fie chiar şi incomprehensibile pentru vorbitorii limbii actuale. În cazul acestor frazeologisme, nu mai apare problema dacă unitatea lexicală respectivă îşi actualizează în cadrul expresiei sensul său de bază sau unul derivat. Vorbitorul este privat aici de posibilitatea de a stabili existenţa sau lipsa unor asemenea transformări semantice: el, pur şi simplu, memorizează şi reproduce expresia, fără a conştientiza semnificaţiile componenţilor. Bunăoară, frazeologismul a avea însemnat pe cineva (ceva) la catastif a păstrat în limba română actuală sensul de „a avea (a ţine) evidenţa faptelor cuiva (pentru a se răzbuna pe el)”. Prezenţa în componenţa frazeologismului a arhaismului lexical (catastif „registru, condică”) – necunoscut pentru cei mai mulţi vorbitori – face ca forma lui internă să fie incomprehensibilă, vorbitorii conştientizînd expresia ca o unitate lingvală integrală. Sau în frazeologismul a lua pe cineva la rost „a mustra pe cineva”, componentul rost îşi actualizează sensul său originar („gură”), arhaizat azi, cunoscut, în mare parte, numai de către specialişti. Acesta la fel e un motiv pentru care frazeologismul dat este interpretat ca un tot întreg, fără a putea fi dezmembrat în elemente componente. Frazeologismul a pune beţe în roate cuiva „a pune piedici” continuă a fi întrebuinţat şi azi de către vorbitori (deşi aceştia sesizează forma gramaticală roate drept una arhaică), întrucît frazeologismul e conştientizat ca ceva integral.

Asemenea frazeologisme, alături de a cădea în brînci, a băga pe cineva în boale, în doi timpi şi trei mişcări, a bate cîmpii, în (de) veci, a da ortul popii, a nu avea nici o leţcaie, a umbla cu plosca (cu minciuni) etc. sînt arhicunoscute de către toţi vorbitorii limbii române. Şi, actualmente, ele continuă a fi întrebuinţate foarte activ în limbă, deşi vorbitorii nu cunosc semnificaţiile unor elemente componente ale lor. Această „necunoaştere” însă nu reprezintă o stavilă în calea utilizării acestor expresii.

Cu toate că semnificanţii unităţilor lexicale din structura frazeologismelor fuzionează într-un tot întreg, totuşi se păstrează structura polinomică a semnificaţilor, ce constituie expresia materială a frazeologismelor. Menţinerea arhaismelor este favorizată şi de particularităţile formale ale frazeologismului: caracterul stabil, imuabil, precum şi de topica fixă a elementelor componente. Pe de altă parte, prezenţa elementelor arhaice contribuie la solidificarea relaţiilor de structură în cadrul îmbinărilor stabile de cuvinte, măreşte gradul de stabilitate şi de „rezistenţă” a componenţilor frazeologici, menţine topica fixă. Fiind nişte „exotisme” izolate de sistemul limbii actuale,

Arhaismele devin nişte nuclee care „atrag” celelalte elemente componente şi „cimentează” structura frazeologismului.

Pe lîngă aceasta, frazeologismul îndeplineşte în limbă o funcţie estetică, emotivă, caracterizîndu-se printr-o puternică valoare stilistică. „Iregularitatea” frazeologismului arhaic,

determinată de plasarea în afara normelor limbii actuale (prin perpetuarea unor fenomene glotice ieşite din uzul general) constituie o importantă sursă pentru expresivitatea frazeologismului. Doar un cuvînt ieşit din vogă şi, respectiv, neclar sau o formă gramaticală neobişnuită, deci, într-un anume fel, „exotică”, impune cititorul sau ascultătorul să-şi încordeze atenţia, întrucît îi „zgîrîie” auzul şi îi stimulează reacţia lui emotivă. Deci arhaismele (lexicale, fonetice, derivate, gramaticale) ce se conţin în structura frazeologismelor, prin faptul că sporesc expresivitatea acestora, reprezintă indici ai frazeologizării. Existenţa arhaismului în structura frazeologismului denotă că procesul de„cristalizare” a unei expresii a luat sfîrşit, ea căpătînd regim de unitate fixă, iar elementele ei componente se condiţionează reciproc, fără a mai putea fi dislocate.

Aşadar, elementele ieşite din uz constituie, iniţial, cauza ce determină trecerea îmbinării libere de cuvinte într-o îmbinare stabilă, iar apoi - un indiciu al frazeologizării lor.

Menţionăm însă că prezenţa elementelor arhaice, deşi contribuie la solidificarea relaţiilor de

structură în cadrul îmbinărilor stabile de cuvinte, nu explică motivele apariţiei frazeologismelor. Mai degrabă, ele reprezintă o mărturie că această îmbinare a devenit una stabilă de mult, că elementele ei componente au reuşit „să se învechească” şi „să rămînă în urma” evoluţiei sistemuluilexical, fonetic sau gramatical. În aşa fel, arhaismele din structura frazeologismelor susţin, cel mai ades, caracterul idiomatic al expresiei, şi nu îl creează. Pentru multe frazeologisme ce au o existenţă îndelungată în limbă (uneori de-a lungul veacurilor), acumularea în structura lor a diverselor tipuri de arhaisme devine un indiciu al frazeologizării lor, precum şi un criteriu ce ar permite distingerea acestora de îmbinările libere de cuvinte.

Preview document

Arhaisme - Pagina 1
Arhaisme - Pagina 2
Arhaisme - Pagina 3
Arhaisme - Pagina 4
Arhaisme - Pagina 5
Arhaisme - Pagina 6
Arhaisme - Pagina 7
Arhaisme - Pagina 8
Arhaisme - Pagina 9
Arhaisme - Pagina 10
Arhaisme - Pagina 11
Arhaisme - Pagina 12
Arhaisme - Pagina 13
Arhaisme - Pagina 14
Arhaisme - Pagina 15
Arhaisme - Pagina 16
Arhaisme - Pagina 17
Arhaisme - Pagina 18
Arhaisme - Pagina 19
Arhaisme - Pagina 20
Arhaisme - Pagina 21
Arhaisme - Pagina 22
Arhaisme - Pagina 23
Arhaisme - Pagina 24
Arhaisme - Pagina 25
Arhaisme - Pagina 26
Arhaisme - Pagina 27
Arhaisme - Pagina 28
Arhaisme - Pagina 29
Arhaisme - Pagina 30
Arhaisme - Pagina 31
Arhaisme - Pagina 32
Arhaisme - Pagina 33
Arhaisme - Pagina 34
Arhaisme - Pagina 35
Arhaisme - Pagina 36
Arhaisme - Pagina 37
Arhaisme - Pagina 38
Arhaisme - Pagina 39
Arhaisme - Pagina 40
Arhaisme - Pagina 41
Arhaisme - Pagina 42
Arhaisme - Pagina 43
Arhaisme - Pagina 44
Arhaisme - Pagina 45
Arhaisme - Pagina 46
Arhaisme - Pagina 47
Arhaisme - Pagina 48
Arhaisme - Pagina 49
Arhaisme - Pagina 50
Arhaisme - Pagina 51
Arhaisme - Pagina 52
Arhaisme - Pagina 53
Arhaisme - Pagina 54
Arhaisme - Pagina 55
Arhaisme - Pagina 56
Arhaisme - Pagina 57
Arhaisme - Pagina 58
Arhaisme - Pagina 59
Arhaisme - Pagina 60
Arhaisme - Pagina 61
Arhaisme - Pagina 62
Arhaisme - Pagina 63
Arhaisme - Pagina 64
Arhaisme - Pagina 65
Arhaisme - Pagina 66
Arhaisme - Pagina 67
Arhaisme - Pagina 68
Arhaisme - Pagina 69
Arhaisme - Pagina 70
Arhaisme - Pagina 71
Arhaisme - Pagina 72
Arhaisme - Pagina 73
Arhaisme - Pagina 74
Arhaisme - Pagina 75
Arhaisme - Pagina 76
Arhaisme - Pagina 77
Arhaisme - Pagina 78
Arhaisme - Pagina 79
Arhaisme - Pagina 80
Arhaisme - Pagina 81
Arhaisme - Pagina 82
Arhaisme - Pagina 83
Arhaisme - Pagina 84
Arhaisme - Pagina 85
Arhaisme - Pagina 86
Arhaisme - Pagina 87
Arhaisme - Pagina 88
Arhaisme - Pagina 89
Arhaisme - Pagina 90
Arhaisme - Pagina 91
Arhaisme - Pagina 92
Arhaisme - Pagina 93
Arhaisme - Pagina 94

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Structura Etimologică a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme,...

Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte

Rezumatul lucrării Întreaga operă sadoveniană e o mare desfătare a rostirii şi a comunicării. Cuvântul capătă, aşadar, o forţă demiurgică,...

Literatură română și curente literare

Descrierea şi mai puţin valorizarea şi ierarhizarea operelor este caracterizarea dintâi a istoriei literare. Fenomenul literar este abordat...

Modele epice în romanul interbelic

Perioada interbelica cuprinde perioada dintre cele doua razboaie mondiale intre anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaza pe plan european prin...

Literatură aservită ideologiei comuniste

Scriitori erau obligaţi să scrie doar despre temele propuse şi susţinute de către partid, le era dictat cum să scrie, ce să scrie şi cum 1944(12...

Perioada Postbelică

1. Obiective educaţionale La sfârşitul lecţiei, cursanţii trebuie să ştie: - Să distingă judecăţile estetice de cele nespecifice literaturii -...

Dinamica limbii române actuale

- limba este un sistem - „semn lingvistic” = unu sau mai multe cuvinte cu sens unitar - structuralism in lingvistica Ferdinand de Saussure (1916)...

Tema iubirii în literatura universală

Iubirea este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii...

Te-ar putea interesa și

Dificultăți de Traducere a Textelor Juridice din Engleză în Română

ADNOTARE Dificultăți de traducere a textelor juridice din engleză în română. Structura tezei. Teza cuprinde adnotări în limbile engleză și...

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Structura Etimologică a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme,...

Derivarea

ARGUMENT În introducerea la volumul Gramatică, stilistică, compoziţie , academicianul Ion Coteanu spunea: Gramatica e ca o sferă din care pulsează...

Structura funcțională a vocabularului limbii române - limbajul în administrația publică

Argument Lucrarea de faţă prezintă partea teoretică si practica a componentelor unui discurs mediatic, destinată unui public cât mai numeros....

Studiu de Evaluare a Resurselor Turistice ale Orașului Fălticeni

Informaţii generale despre oraşul Fălticeni Denumirea actuală a localităţii supuse acestui studiu este Fălticeni. Oraşul Fălticeni s-a impus ca...

Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

INTRODUCERE Motto: „Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei. În realizarea acestei teze ne vom...

Istoria Muzicii Europene. Simfonismul German

Capitolul I ROMANTISMUL Secolul al 19-lea, cunoscut din perspectiva istoriei muzicii sub denumirea de Romantism, aduce în prim plan o schimbare a...

Ai nevoie de altceva?