Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 24104
Mărime: 85.39KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Antonio Patras
Facultatea de Litere, Univ. "Al. Ioan Cuza" Iasi

Extras din document

Rezumatul lucrării

Întreaga operă sadoveniană e o mare desfătare a rostirii şi a comunicării. Cuvântul capătă, aşadar, o forţă demiurgică, primordială. Prin Logos nu se mai figurează o lume, ci se constituie. În lucrarea de faţă, am încercat să identificăm diferitele funcţii pe care le îndeplineşte Cuvântul, ca substanţă sigură a unui univers de o mare originalitate. Cele 3 capitole vizează delectarea, persuasiunea sau iniţierea personajelor prin Cuvânt. Textele discutate din această perspectivă sunt: Hanu- Ancuţei, Creanga de aur, Divanul Persian, Ostrovul lupilor, Baltagul. În capitolul 1, personajele din Hanu-Ancuţei povestesc dintr-o plăcere gratuită a spiritului. Actul istorisirii, precedat de un ceremonial al înfruptării din bucatele şi vinul de la han, conduce la o stare de bună dispoziţie, de relaxare, de delectare. ”Vremea petrecerilor şi-a poveştilor”, cum spune Sadoveanu, era una în care domnea bunăstarea şi armonia, când taberele de cară soseau mereu, vinul curgea în ulcele, viţei se frigeau la focuri. Povestirea propriu-zisă a faptelor de demult îşi asumă un demers ritualic. Naratorul uzează adesea construcţii savante, protocolare, asigurând solemnitatea actului pregătitor al rostirii unei istorisiri. În acest ritual, captatio benevolentiae devine act fundamental. Între toţi virtualii povestitori, Ioniţă comisul îşi asumă un rol aparte, cel de ordonator. Fiecare personaj care va dori să spună o povestire se va raporta obligatoriu la Ioniţă, iar trecerea de la o istorisire la alta se va face sub semnul iminenţei rostirii amânatei povestiri a comisului. Fiecare din cele 9 povestiri e construită după acelaşi model: un pretext pentru istorisire, întrebările ascultătorilor, promisiunea unei întâmplări nemaipomenite, evocarea propriu-zisă, comentarii, inserarea unor observaţii, precizări.

Plăcerea pe care o simt ascultătorii este întreţinută de întâmplările extraordinare receptate, dar se manifestă din ceremonia pregătirilor pentru ascultare, care constă din schimburi amicale, amabile de cuvinte, în sporadice comentarii despre oameni, locuri, vreme dar, mai ales, din ritualul înfruptării din bunătăţile pe care hangiţa le oferă cu bunăvoinţă. Formulele de adresare (“Fraţii mei!”, “Vrednici creştini şi gospodari!”, “Domnilor şi fraţilor!”) lauda vinului şi a bucatelor constituie o adevărată paradă a vorbirii. Scenele pregătitoare. dialogate între naratori şi interlocutori sunt foarte numeroase în raport cu evemimentele propriu-zise, dovadă a faptului că personajele din Hanu-Ancuţei simt o plăcere deosebită în a îndeplini ritualul pregătitor istorisirii şi respectiv ascultării ei. Dorinţa oamenilor de la han de a asculta şi de a-şi asigura o receptare cât mai bună se recunoaşte prin mişcările, gesturile şi atitudinile lor, urmate de tăcerea care reprezintă o invitaţie nerostită la cuvânt, pentru viitorul povestitor.

Alternanţa povestire / tăcere are un rol important în structura textului Hanu-Ancuţei, iar unele personaje sadoveniene comunica şi prin tăcere, nu numai prin Cuvânt. Tăcerea nu este privită ca stare de muţenie şi nu echivalează întotdeauna cu condamnarea Cuvântului. Înţeleptul sadovenian preţuieşte uneori tăcerea în defavoarea Cuvântului. Personajele din Hanu-Ancuţei dau dovadă de multă înţelepciune populară şi, cum tăcerea e un mod de a comunica specific înţelepţilor, e de înţeles de ce unii dintre ei sunt introvertiţi şi taciturni (călugărul Gherman, Constantin Moţoc, ciobanul de la Rarău). Această pudoare faţă de cuvânt care apare mereu, în ciuda chefului de a istorisi, se datorează, nu atât conţinutului emoţionant al povestirii, cât marelui respect faţă de sacralitatea povestirii.

Scopul prim al istorisirii se manifestă în nevoia de a comunica, de a re-crea lumea, de a cunoaşte prin artă. Concomitent, povestirea e timp esenţial al întelepciunii şi al desfătării. Istorisind sau ascultând, oaspeţii hanului au imensa satisfacţie de a cunoaşte experienţe cu enormă încărcătură moral-afectivă, de a intra în contact cu adevărul de unde se pot culege roade ale înţelepciunii. Oamenii vor să se cunoască, iar calea cea mai eficientă este ficţiunea, cu mijlocul specific-Cuvântul, formă superioară de sociabilitate.

În capitolul 2, Divanul persian relevă în modul cel mai evident funcţia persuasivă a Cuvântului, prin “duelul” cu poveşti. Personajele povestesc pentru a convinge. Ele dovedesc o temeinică instrucţie retorică, mânuind cu abilitate discursul. Cuvântul eficace este însoţit de diferite subterfugii precum masca, jocul, perfidia pentru a exploata în fond vulnerabilitatea partenerului şi a determina finalmente la interlocutor o schimbare de atitudine sau de comportament.

Preview document

Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 1
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 2
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 3
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 4
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 5
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 6
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 7
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 8
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 9
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 10
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 11
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 12
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 13
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 14
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 15
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 16
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 17
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 18
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 19
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 20
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 21
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 22
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 23
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 24
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 25
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 26
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 27
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 28
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 29
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 30
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 31
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 32
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 33
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 34
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 35
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 36
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 37
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 38
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 39
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 40
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 41
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 42
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 43
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 44
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 45
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 46
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 47
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 48
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 49
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 50
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 51
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 52
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 53
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 54
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 55
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 56
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 57
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 58
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 59
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 60
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 61
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 62
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 63
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 64
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 65
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 66
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 67
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 68
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 69
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 70
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 71
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 72
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 73
Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Mihail Sadoveanu - In Cautarea Limbii Perfecte.doc

Alții au mai descărcat și

Structura Etimologică a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme,...

Arhaisme

CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR 1.1. Arhaismul – indiciu al...

Literatură română și curente literare

Descrierea şi mai puţin valorizarea şi ierarhizarea operelor este caracterizarea dintâi a istoriei literare. Fenomenul literar este abordat...

Complementul direct și propoziția subordonată completivă directă

I: TRANZITIVITATEA VERBELOR 1.1 Definiții Conform GALR sunt transitive, verbele care cer sintactic și semantic poziția Cd, „acoperită”...

Diversitate tematică, stilistică și de viziune în poezia interbelică

Argument Tema studiului nostru de caz se refera la Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică. Acesta l-am obţinut in...

Ion Luca Caragiale

INTRODUCERE Caragiale este unul dintre acei scriitori, meniti sa starneasca neistovite comentarii, dupa unghiurile neasteptate de perspectiva, pe...

Baltagul între mit și realitate

CAPITOLUL I INTRODUCERE Mihail Sadoveanu (1880-1961) ,” Ceahlăul literaturii române” , cum l-a numit Geo Bogza ,”Ştefan cel Mare al literaturii...

Modele epice în romanul interbelic

Perioada interbelica cuprinde perioada dintre cele doua razboaie mondiale intre anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaza pe plan european prin...

Ai nevoie de altceva?