Școala ardeleană între conservatorism și inovație - cale a valorilor europene moderne

INTRODUCERE

MOTO:

„ chinuiţi de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieţi, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălţimea unui veac prea luminat. Ei se simt chemaţi să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani.”

Şcoala Ardeleană reprezintă o manifestare extrem de importantă în spaţiul cultural românesc, întrucât a marcat un prim moment al racordării noastre, din punct de vedere ideologic, la valorile Europei occidentale. Aşa după cum se ştie, Şcoala Ardeleană este o manifestare a iluminismului european la noi iar deschiderea pe care o aduce această ideologie a presupus luminarea maselor prin cultură, accesul la carte, afirmarea libertăţii individului şi a identităţii popoarelor. Considerând Şcoala Ardeleană o mişcare de inspiraţie occidental europeană, ne-am propus să evidenţiem importanţa acesteia în devenirea istorică şi culturală a poporului român, trăgând concluzii care să ne plaseze şi în planul actualelor valori europene. Iată de ce lucrarea noastră se intitulează Şcola Ardeleană între conservatorism şi inovaţie: cale a valorilor europene moderne.

Lucrarea este structurată în patru capitole care se axează pe următoarele aspecte, după cum urmează:

Capitolul I prezintă iluminismul românesc în context european, având în vedere delimitarea largă, generală a fenomenului, în primul rând pentru Europa şi, mai apoi, pentru spaţiul românesc. Sunt menţionaţi şi precursorii Şcolii Ardelene, nefiind neglijată contribuţia acestora la declanşarea mişcării.

Capitolul al II-lea se focalizează asupra Şcolii Ardelene ca mişcare ideologică naţională şi iluministă pentru a sintetiza principiile şi direcţiile urmate de reprezentanţii iluminismului românesc. Ne-am propus să subliniem sorgintea tuturor acestor preocupări şi anume ţelul patriotic care i-a motivat în permanenţă pe aceşti oameni de cultură în redactarea unora dintre cele mai valoroase lucrări de istorie, lingvistică şi de literatură. Un subcapitol este dedicat, in mod special, problemelor de limbă literară, pe care filologii Şcolii Ardelene le lansează în ideea modelării limbii noastre în spirit latin.

Capitolul al III- lea este destinat modului în care Şcoala Ardeleană s-a raportat la spaţiul ideilor europene, abordând diferitele ideologii, filosofii sau sisteme filosofice care i-au marcat traseul. Este vorba despre iosefinism, Aufklarung, filosofia franceză din epoca luminilor etc.

Capitolul al IV- lea semnalează însemnătatea lingvistică a contribuţiei Şcolii Ardelene în planul culturii româneşti, evidenţiind importanţa primelor gramatici şi dicţionare tipărite pentru lingvistica noastră şi pentru evoluţia limbii române literare. Aşadar, lucrările normative şi lexicografice ale Şcolii Ardelene sunt prezentate din perspectiva pionieratului care le defineşte, reprezentanţii mişcării fiind primii filologi români.

Lucrarea noastră este prevăzută, alături de concluzii, şi cu o Anexă pe care am considerat-o necesară în vederea prezentării sintetice a datelor (tabelul), cât şi pentru a imortaliza personalitatea complexă a corifeilor Şcolii Ardelene.

CAPITOLUL I

ILUMINISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL EUROPEAN

1.1 Iluminismul-preliminarii

Una dintre cele mai importante mişcări ideologice, care a influenţat pentru o perioadă de timp activitatea celor mai importante personalitaţi ale tuturor timpurilor, este iluminismul. Acest curent cultural şi ideologic, işi propune promovarea raţiunii, a intelectului. Apare ca o replică la adresa barocului, încercând să înlăture dogmele religioase şi să infiltreze luminarea maselor având în vedere propria experienţă. Iluminismul a pretins eliberarea fiinţei umane de sub propria sa tutelă, ceea ce înseamna puterea fiinţei umane de a decide, de a lua hotărâri fără a primi instrucţiuni de la o altă persoană. Astfel, fiinta umană este încurajată să gândească şi să îşi folosească raţiunea, deci, raţionamentul cartezian Cogito ergo sum, adică cuget, deci exist, devine ideea forţă a iluminismului.