Structura Etimologică a Vocabularului

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 104 în total
Cuvinte : 24057
Mărime: 220.86KB (arhivat)
Publicat de: Mitrofan Nechifor
Puncte necesare: 14
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florenta Eugenia Vonica
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Secţia Asistenţă Managerială şi Secretariat

Cuprins

  1. I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI. 1
  2. II. ASPECTE TEORETICE. 3
  3. GENERALITĂŢI DESPRE VOCABULAR. 3
  4. CUVÂNTUL – UNITATEA DE BAZĂ A VOCABULARULUI. 5
  5. STRUCTURA VOCABULARULUI. 7
  6. III. MIJLOACE EXTERNE. 12
  7. A. ÎMPRUMUTURI LEXICALE MAI VECHI. 15
  8. B. IMPRUMUTURI LEXICALE NEOLOGICE. 18
  9. ADAPTAREA NEOLOGISMELOR LA FONETISMUL LIMBII ROMANE. 24
  10. NEOLOGISME FORMATE CU ELEMENTE DE COMPUNERE. 34
  11. INFLUENŢE MODERNE ÎN LEXICUL ROMÂNESC. 37
  12. BARBARISME. 44
  13. C. CALC LINGVISTIC. 50
  14. CALC LEXICAL. 52
  15. DERIVATE FORMATE PRIN CALCHIERE. 56
  16. COMPUSE FORMATE PRIN CALCHIERE. 58
  17. COMPUSE PRIN ABREVIERE. 60
  18. CALC GRAMATICAL. 61
  19. CALC FRAZEOLOGIC. 63
  20. CALC LEXICO-FRAZEOLOGIC. 67
  21. CALCURI LINGVISTICE ÎN LIMBA ROMÂNĂ. 70
  22. IV. ASPECTE APLICATIVE. 75
  23. TIPURI DE EXERCITII. 75
  24. ANEXE. 86
  25. V. CONCLUZII. 98
  26. VI. BIBLIOGRAFIE. 100

Extras din licență

CAPITOLUL I

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme, elemente populare, arhaisme, elemente de argou, elemente de jargon, expresii idiomatice, barbarisme, cuvinte din vocabularul fundamental) de către un popor, în cadrul limbii literare naţionale şi al stilurilor ei funcţionale (beletristic sau artistic, publicistic sau gazetăresc, tehnico-ştiinţifîc şi juridico-administrativ).

În vocabularul limbii române sunt incluse şi cuvintele aflate în circulaţie, dar şi cuvintele ieşite din uzul vorbitorilor (arhaisme), cuvintele cunoscute şi folosite pe întreg teritoriul ţării, dar şi cuvintele folosite în anumite zone ale ţării (regionalismele), cuvintele propriu-zise, dar şi variantele, formele literare, dar şi formele neliterare.

Studierea vocabularului limbii române se poate face sincronic (cu referire la o anumită etapă din dezvoltarea lui) sau diacronic (când se are în vedere vocabularul în procesul devenirii istorice). Aşadar, se poate vorbi de vocabularul actual al limbii române, dar şi de vocabularul limbii române în general.

Etimologia este o ştiinţă vastă şi complexă, deosebit de interesantă. Descoperirea originii unui cuvânt este partea cea mai frumoasă a lingvisticii, accesibilă în unele cazuri şi unui copil, de aceea etimologia a stârnit interesul oamenilor în toate timpurile.

Prezenţa numeroaselor căutări etimologice in limba noastră se explică, între altele, prin aceea că româna, faţă de limbile romanice occidentale, e atestată în scris destul de târziu, la o apreciabilă distanţă în timp de latină. De asemenea, sortită să evolueze izolată, într-un mediu neromanic, ea a fost silită de împrejurări să facă numeroase împrumuturi din limbile vecine. Se adaugă la acestea un fond masiv de creaţii interne cu valoare expresivă. De aici o mare doză de necunoscut în operaţia de elucidare a originii multor cuvinte, mai ales a celor din latină şi din traco-dacă. Se ştie că în dicţionarele noastre numărul cuvintelor înregistrate cu origine necunoscută este de ordinul miilor.

Studiul provenienţei cuvintelor ajută la rezolvarea multor probleme de istorie socială şi culturală, căci vocabularul, legat de societate, păstrează amintirea stărilor din trecut. La cărturarii mai vechi, preocuparea pentru etimologie e motivată în cadrul general al argumentării latinităţii limbii. „Etimologia e, în cele mai multe cazuri, temelia oricărei cercetări filologice” . Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir etc. întocmesc liste de cuvinte uzuale de provenienţă latină ca să arate, în acest fel, că limba româna o continuă pe cea a colonizatorilor romani. La învăţaţii ardeleni de la începutul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, orientarea spre latină a cercetărilor de vocabular şi de gramatică e impusă de necesitatea politică de a se argumenta descendenţa latină a românilor.

În această lucrare m-am ocupat de studierea structurii etimologice a vocabularului limbii române în diacronie, adică în procesul devenirii istorice.

Am prezentat cuvintele după origine, după data de apariţie, am arătat chiar ce însemnau la început şi cum li s-a schimbat sensul într-o perioadă mai mult sau mai puţin îndelungată, acestea fiind lucruri utile şi atrăgătoare.

Am acordat atenţia cuvenită fondului moştenit dac şi latin, fără a neglija împrumuturile vechi pătrunse în limba română (slave, maghiare, turceşti, germane), precum şi împrumuturile recente pătrunse în limba română din limbile de circulaţie internaţională (franceză, engleză, rusă, germană, italiană), împrumuturi care au avut un rol deosebit de important în modernizarea vocabularului limbii române.

Începând cu secolul al XVII-lea şi până în zilele noastre vocabularul limbii române s-a îmbogăţit şi s-a reînnoit permanent prin adoptarea unor termeni neologici împrumutaţi, după cum am spus, din limbile moderne.

Prefacerile sociale care au dus la apariţia României moderne marchează o schimbare radicală în fizionomia lexicului românesc, a cărui structură etimologică a căpătat aspecte calitative şi cantitative noi, definindu-şi cât mai mult caracterul latino-romanic.

Pe lângă împrumuturile din alte limbi, faţă de care limba română este şi astăzi destul de receptivă se constată apariţia unui număr mare de creaţii interne formate pe teren românesc prin procedeul derivării şi al compunerii.

Am căutat să scot în relief că aspectul de astăzi al limbii române diferă de cel din trecut, mai ales sub raportul lexical. „Împrumuturile neologice au schimbat fizionomia lexicală a limbii române, încât ea seamănă astăzi mai mult decât oricând cu celelalte limbi de origine romanică”.

Vocabularul limbii române nu poate fi bine înţeles fără studierea aprofundată a temeliei sale, alcătuite din textele secolului al XVI-lea în care trebuie neapărat să vedem izvorul limbii literare de azi.

Trebuie să subliniem faptul că multe cuvinte de origine slavă, maghiară, greacă au trecut prin stadiul de neologisme şi au dat limbii române un farmec sporit, îmbogăţindu-i, în acelaşi timp paleta sinonimică .

Preview document

Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 1
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 2
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 3
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 4
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 5
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 6
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 7
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 8
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 9
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 10
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 11
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 12
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 13
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 14
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 15
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 16
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 17
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 18
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 19
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 20
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 21
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 22
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 23
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 24
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 25
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 26
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 27
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 28
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 29
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 30
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 31
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 32
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 33
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 34
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 35
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 36
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 37
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 38
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 39
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 40
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 41
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 42
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 43
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 44
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 45
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 46
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 47
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 48
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 49
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 50
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 51
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 52
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 53
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 54
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 55
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 56
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 57
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 58
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 59
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 60
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 61
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 62
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 63
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 64
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 65
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 66
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 67
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 68
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 69
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 70
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 71
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 72
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 73
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 74
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 75
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 76
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 77
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 78
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 79
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 80
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 81
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 82
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 83
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 84
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 85
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 86
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 87
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 88
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 89
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 90
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 91
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 92
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 93
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 94
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 95
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 96
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 97
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 98
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 99
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 100
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 101
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 102
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 103
Structura Etimologică a Vocabularului - Pagina 104

Conținut arhivă zip

  • Structura Etimologica a Vocabularului.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul limbajului în dezvoltarea școlarului mic

Poezia reprezintă creaţia literară cea mai profundă, care exprimă ori sugerează o idee, o emoţie, un sentiment, o stare sufletească, apelând la...

Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând,...

Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă

Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o...

Verbul

1. Trăsături definitorii Definiţie Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune ( a urca, a coborî, a citi), o stare (a sta, a...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Comicul în opera lui Ion Luca Caragiale

Am ales să scriu despre I. L. Caragiale, în primul rând, pentru că este singurul clasic modern. Modernitatea lui Caragiale este dovedită de faptul...

Anglicismele în Presa Scrisă

Introducere „… se scurge timpul trecător de parcă ar fi un izvor murmurător. Cu el îşi ia şi anii vieţii ce se strecor ca frunzele într-un copac...

Universul prozei lui Vasile Alecsandri

ARGUMENT Cu aproape doua secole in urma, putin pierdut in negura vremii din cauza unei date nesigure de nastere , sa fi fost in 1818, sau sa fi...

Te-ar putea interesa și

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Modalități de imbogățire, activizare și nuanțare a vocabularului prin orele de limba română

Moto: ,,Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească, nici să zacă, nici să moară. Ele sunt comoara noastră de mare preţ.” Tudor...

Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând,...

Elemente de relație la nivelul propoziției și al frazei - O viziune integralistă în lecțiile de limba și literatura română în gimnaziu

ARGUMENT Limba română a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimul timp datorită transformărilor majore ale societății românești. Într-o societate „a...

Îmbogățirea Vocabularului Preșcolarilor prin Activități de Educare a Limbajului

CAPITOLUL I Motivaţia alegerii temei În învăţământul românesc de toate gradele, dar în special în învăţământul preşcolar studiul lexical merită o...

Contribuția Școlii Ardelene la Modernizarea Limbii Române Literare

Introducere Situată la începutul perioadei moderne a culturii româneşti, Şcoala ardeleană continuă, pe de o parte, direcţia cea mai avansată a...

Frazeologia în Limba Română

1. FRAZEOLOGIA: COMPARTIMENT AL LEXICOLOGIEI SAU RAMURA INDEPENDENTA A LINGVISTICII 1.1. Definirea termenilor de frazeologie Frazeologia, în...

Organizarea funcțională a vocabularului limbii române - discursul politic și administrativ

Cap 1. NOŢIUNI GENERALE DE VOCABULAR 1.1. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului a. Definiţia cuvântului Unitatea de bază a vocabularului...

Ai nevoie de altceva?