Verbul

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 20432
Mărime: 690.22KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Extras din document

1. Trăsături definitorii

Definiţie

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune ( a urca, a coborî, a citi), o stare (a sta, a se odihni, a tăcea), sau existenţa (a fi, e exista).

CATEGORIILE GRAMATICALE

Categorile gramaticale specifice verbului sunt: diateză, mod, timp, persoană şi număr.

1. DIATEZA

Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acţiune şi subiectul gramatical. În limba română verbul are trei diateze:

a.activă

b.pasivă

c.reflexivă

a.Diateza activă arată că acţiunea este săvârşită de subiectul gramatical.Verbele la diateza activă pot fi: tranzitive ex: Am cumpărat o carte.

intranzitive ex: Plec acasă.

nereflexive ex: Copiii culeg flori.

reflexive ex: El se spală.

b.Diateza pasivă arată că acţiunea săvârşită de un autor neprecizat sau desemnat prin complementul de agent (subiectul logic) este suferită de subiectul gramatical, relaţia dintre complementul de agent şi verbul pasiv realizându-se cu ajutorul prepoziţiilor de sau de către.

Ex: Florile au fost culese de copii.

Diateza pasivă se deosebeşte de celelalte diateze prin faptul că are două tipuri formale:

1.un tip specific, ce se formează cu ajutorul verbului auxiliar a fi +participiul verbului de conjugat, acordat în gen, număr şi caz cu subiectul.

2.un tip nespecific, aşa-numitul reflexiv pasiv sau pasiv reflexiv, reprezentat de verbe reflexive cu pronumele în acuzativ.

Ex: Aici au fost construite două blocuri.

Aici s-au construit două blocuri.

Verbele la diateza pasivă au funcţie sintactiă de predicate verbale, predicate ce nu trebuie confundate cu cele nominale în strucura cărora se intră a fi auxiliar sintactic= adjectiv şi participiul ca adejectiv.

Ex: Maria este logodită.

El este agitat.

Confuzia dintre cele două tipuri de predicate putându-se înlătura prin posibilitatea apariţie complementului de agent la predicatul verbal şi a neapariţiei acestuia la predicatul nominal.

c.Diateza reflexivă arată că subiectul gramatical face acţiunea şi tot el suferă aţiunea verbului.

Ex: Maria îşi aminteşte ceva.

El se spală.

Această diateză se recunoaşte după pronumele reflexive de dativ (a-şi închipui) şi de acuzativ (a se spăla), care intră în componenţa ei. Există două posibilităţi combinatorii ale pronumelui reflexiv cu verbele:

1.Există situaţii în care pronumele reflexiv este semn (morfem al diatezei reflexive), ca atare el nu se separă de verbele respective în analiza gramaticală. Aceste pronume reflexive sunt divizate în:

a. dinamice: a se gândi, ase teme, a se îmbolnăvi, a-şi închipui, a-şi bate joc, denumite aşa, deoarece se consideră că subiectul participă intens la acţiune;

b. unipersonale: se discută, se estimează;

c. impersonale-unipersonale: se înserează, se întunecă, se circulă.

d. pasive, care se pot transforma în verbe la diateza pasivă: se arată, se indică, se spune, numai cu pronume reflexive în acuzativ.

2. În alte cazuri, pronumele din diateza reflexivă se analizează separat, iar verbele sunt considerate verbe active pronominale cu pronume reflexive, cu următoarele subdiviziuni:

a. obiective, subiectul gramatical îndepineşte acţiunea care se răsfrânge asupra lui (tot el o suferă); cu pronume reflexiv în acuzativ (ex: El se culcă.) şi în dativ ex(El îşi cumpără cărţi); se numesc obiective pentru că reflexivul este obiect (complement direct sau indirect);

b. reciproce, acţiunea e făcută de două sau mai multe subiecte, asupra fiecăruia răsfrângându-se acţiunea făcută de celălalt, în felul acesta ele apar, de obicei, numai la persoanele de la plural (ex: Noi ne certăm. Voi vă bateţi.), dar şi la singular (ex:Eu mă bat cu el.);

c. posesive, numai cu pronume reflexive în dativ, la care obiectul posedat este complement direct şi aparţine subiectului (ex:El îşi vinde maşina); este categoria cea mai bogată de verbe cu pronume reflexive, aici reflexivul corespunde unui adjectiv posesiv (ex: Eu îmi spăl maşina=Eu spăl maşina mea).

d. eventive, subiectul se transpune în altă situaţie decât cea în care se găseşte iniţial.

ex : El se îmbogăţeşte.

Încadrarea verbelor de la una sau alta dintre categoriile de mai sus fiind aproximativă nu se poate face o delimitare foarte categorică între acestea. Pentru a scuti elevii de confuzii, s-ar putea considera reflexive toate verbele cu pronume reflexive, indiferent de nuanţele acestora.

2. MODUL

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră vorbitorul acţiunea: reală, realizabilă, dorită, condiţionată de o altă acţiune.

Modurile verbale din limba română se clasifică în:

a.personale sau predicative (verbele îşi schimbă forma în timpul conjugării după persoane, iar în propoziţie verbul are funcţie sintactică de predicat verbal cu excepţia verbelor copulative)

b.nepersonale sau nepredicative (verbe a căror formă nu se schimbă în funcţie de persoane şi nu pot îndeplini funcţie de predicat verbal).

Preview document

Verbul - Pagina 1
Verbul - Pagina 2
Verbul - Pagina 3
Verbul - Pagina 4
Verbul - Pagina 5
Verbul - Pagina 6
Verbul - Pagina 7
Verbul - Pagina 8
Verbul - Pagina 9
Verbul - Pagina 10
Verbul - Pagina 11
Verbul - Pagina 12
Verbul - Pagina 13
Verbul - Pagina 14
Verbul - Pagina 15
Verbul - Pagina 16
Verbul - Pagina 17
Verbul - Pagina 18
Verbul - Pagina 19
Verbul - Pagina 20
Verbul - Pagina 21
Verbul - Pagina 22
Verbul - Pagina 23
Verbul - Pagina 24
Verbul - Pagina 25
Verbul - Pagina 26
Verbul - Pagina 27
Verbul - Pagina 28
Verbul - Pagina 29
Verbul - Pagina 30
Verbul - Pagina 31
Verbul - Pagina 32
Verbul - Pagina 33
Verbul - Pagina 34
Verbul - Pagina 35
Verbul - Pagina 36
Verbul - Pagina 37
Verbul - Pagina 38
Verbul - Pagina 39
Verbul - Pagina 40
Verbul - Pagina 41
Verbul - Pagina 42
Verbul - Pagina 43
Verbul - Pagina 44
Verbul - Pagina 45
Verbul - Pagina 46
Verbul - Pagina 47
Verbul - Pagina 48
Verbul - Pagina 49
Verbul - Pagina 50
Verbul - Pagina 51
Verbul - Pagina 52
Verbul - Pagina 53
Verbul - Pagina 54
Verbul - Pagina 55
Verbul - Pagina 56
Verbul - Pagina 57
Verbul - Pagina 58
Verbul - Pagina 59
Verbul - Pagina 60
Verbul - Pagina 61
Verbul - Pagina 62
Verbul - Pagina 63
Verbul - Pagina 64
Verbul - Pagina 65
Verbul - Pagina 66
Verbul - Pagina 67
Verbul - Pagina 68
Verbul - Pagina 69
Verbul - Pagina 70
Verbul - Pagina 71
Verbul - Pagina 72
Verbul - Pagina 73
Verbul - Pagina 74
Verbul - Pagina 75
Verbul - Pagina 76
Verbul - Pagina 77
Verbul - Pagina 78
Verbul - Pagina 79
Verbul - Pagina 80
Verbul - Pagina 81
Verbul - Pagina 82
Verbul - Pagina 83
Verbul - Pagina 84

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Modalități de imbogățire, activizare și nuanțare a vocabularului prin orele de limba română

Moto: ,,Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească, nici să zacă, nici să moară. Ele sunt comoara noastră de mare preţ.” Tudor...

Structura Etimologică a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme,...

Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă

Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o...

Tipuri de Personaje în Romanele lui Camil Petrescu

I. ARGUMENT Comunicarea este o dimensiune fundamentală a existenţei noastre individuale, sociale şi culturale şi constituie una din liniile de...

Analiza morfologică și sintactică a unor texte vechi

ARGUMENT În centrul lucrării de față se află analiza morfologică și sintactică. Așezarea pe primul plan a analizei gramaticale izvorăște din...

Literatură română și curente literare

Descrierea şi mai puţin valorizarea şi ierarhizarea operelor este caracterizarea dintâi a istoriei literare. Fenomenul literar este abordat...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Limbajul Poetic și Limbajul Filosofil al lui Lucian Blaga

INTRODUCERE Cu toți știm despre Lucian Blaga că este cea mai complexă perosnalitate poetică, din perioada interbelică. Ca orice mare scriitor se...

Te-ar putea interesa și

Timpurile Trecute ale Verbului în Subdialectul Muntean

MOTIVAŢIE În lingvistica românească verbului i-au fost consacrate studii valoroase din punct de vedere gramatical şi stilistic atât în plan...

Polisemia Verbelor

Introducere Actualitatea temei. Polisemia este un fenomen de limbă care constituie una din caracteristicile funda-mentale ale sistemului lexical...

Verbul

Limba romana este un idiom neolatin care seamana cel mai mult cu italiana, apoi, in ordine descrescanda, cu sarda, spaniola, catalana, retoromana...

Evolutia Modurilor si Timpurilor Verbului in Limba Romana

Limba romana provine din latina populara vorbita sau latina vulgara (lat. vulgaris = popular). Acest aspect al latinei sta si la baza celorlalte...

Proiect de lecție - funcțiile sintactice ale verbelor nepersonale

Propunător: Data: Clasa:a VI-a A Tipul de lecție:de predare Titlul lecției:Funcțiile sintactice ale verbelor nepersonale Obiective...

Verbele Copulative în GALR

I. Introducere Am încercat în lucrarea de fata sa gasesc în opiniile câtorva dintre lingvistii nostri de seama ceea ce e comun si mai apoi sa...

Ai nevoie de altceva?