Cronica mondenă în presa dobrogeană la începutul secolului XX

Lucrarea de față este o cercetare istorică prin care mi-am propus să valorific patrimoniul de presă locală, refăcând atmosfera din trecut a Constanței, care în primii ani de după 1900 devenise capitala distracției pentru „vilegiaturiști”.

O mare parte din publicațiile mondene care apăreau la Constanța acum mai bine de un secol nu mai există iar cele păstrate în patrimoniul bibliotecii constănțene majoritatea sunt pe microfilm, fapt ce a făcut destul de dificilă cercetarea. Cu toate acestea, am reușit să refac, prin intermediul surselor secundare acea epocă mondenă, care a reprezentat una dintre cele mai frumoase inițiative ale organizatorilor turismului de pe litoral.

Totul a început de la o „vedere de pe litoral” pe care am gasit-o, printre multitudinea de fotografii personale. O vedere destinată bunicilor mei în care era ilustrată acea atmosferă boemă de pe litoral. Am fost curioasă să mă documentez în priviința acelei perioade în care pe plajă femeile veneau îmbrăcate cu rochii lungi și pălarii, accesorizate cu nelipsitele umbreluțe brodate, iar bărbații erau îmbrăcați în costume cu papion și pălării. Astfel îmbrăcați, cei mai mulți se plimbau de-a lungul țărmului, stăteau la mese și discutau sau admirau valurile din șezlonguri de paie, așa cum se vede în ilustratele de epocă. Mi-am propus, așadar, să demonstrez, că „mondenul” are vechi tradiții în presa care a existat în secolul trecut pe litoralul românesc, trecând în revistă câteva publicații apărute în Dobrogea. Alegerea corpusului am făcut-o în funcție de tema lucrării și în funcție de perioada și contextul istoric.

Corpusul reprezintă materia primă, care va constitui baza pe care voi face analiza mea și pe care voi testa ipotezele. În cadrul lucrării „Cronica mondenă în presa dobrogeană la începutul secolului XX ” am avut ca și studiu de caz șapte publicații estivale care apăreau în Dobrogea în perioada 1912- 1940. Pe parcursul celor aproximativ 30 de ani, am studiat urmatoarele publicații: Dobrogea Ilustrată ( aprilie 1912), Expres Informator (29 iunie 1912-22 iulie 1914), Revista teatrală a berăriei Regal (1 iunie 1913- mai 1915), Sirena (3 aprilie -3 august 1916), Constanța teatrală și cinematografică (1925- 20 august 1926), Revista Băilor (1 iulie 1925 - 15 august 1932), și Plaja Cavarna ( august 1937- februarie 1940).

Anii aleși de mine, 1918- 1940, nu au fost la întâmplare, ci cu un anumit scop, acela de a observa cum arăta „capitala distracției”- Dobrogea, în sezonul estival, care erai „elitele” acelei perioade și cum se numeau locurile care erau frecventate de turiști într-o perioadă în care România traversa o perioadă delicată, aflându-se într-o perioadă caracterizată prin resimțirea distrugerilor provocate de Primul Război Mondial, traversând o perioadă de criză economică resimțită prin inflație și șomaj. Începând din anul 1934, România începe perioada relansării economice datorită politicii și a intervenției statului în economie după care în anul 1938, a atins punctul maxim al evoluției sale.

Tema pe care mi-am ales-o să o studiez este menită de a pune în valoare publicații documentare mai puțin cercetate și utilizate astfel, am realizat o prezentare monografică a fiecărei publicații în parte analizând în total aproximativ 1600 de file, unele afându-se într-un grad ridicat de deteriorare, fapt ce a îngreunat și a făcut cercetarea să necesite timp până să fie încheiată.

Am utilizat atât metoda de cercetare cantitativă, fiind o analiză de conținut a unui număr de pagini semnificativ, cât și metoda calitativă, urmărind în conținutul publicațiilor care au fost subiectele care ocupau paginile de monden și ce personalități artistice veneau să își petreacă vacanța pe litoral.

Tipul de demers pe care l-am ales în cercetarea mea, fiind una istorică, este cel inductiv. În cazul demersului inductiv am pornit cercetarea începând cu studierea corpusului urmând să trag concluzii ce se aplică numai corpusului studiat. Studiul publicaţiilor mondene editate cu mai multe decenii în urmă introduce pe cel interesat în epocă, dă culoare locală şi recreează atmosfera boemă de la malul Mării Negre. „Mondenul” are vechi tradiţii în presa care a existat în secolul trecut pe litoralul românesc. Încă de la 1880 oficiosul Prefecturii, „Farul Constanţei”, publica ştiri estivale, dar mai ales liste cu vizitatorii litoralului, o rubrică mondenă pe care o vom regăsi şi mai târziu în publicaţiile estivale de după 1900. În aceste rubrici erau înşirate nume ale persoanelor din „lumea bună”, numele „vilegiaturiştilor”, cum apar denumiţi turiştii în presa interbelică.

Despre Constanța, Bruno Amante, un prieten al țării noastre, scria la Roma în 1888: ”Are strade lungi și largi, devine locul de petrecere al societății românești. Ea este <<Livornul>> României. Numelor barbare și vechi ale stradelor se substituiră nume care amintesc în istoria locală ce înflori și succedă. Ulițele principale se numesc: Strada Elena și strada Traiană; mai este una numită Marcu Aureliu, alta Piața Italiei, o stradă Remus Opreanu ( ). O companie engleză a construit pe țărmul marei, pe punctul cel mai încântător, un hotel frumos, care a costat un milion și jumătate și care poate să rivalizeze cu cele mai bune stabilimente din cele mai mari orașe din Europa”.

Au existat la malul mării în trecut chiar și o revistă estivală în genul Litoral-ului însă cu o durată mai scurtă de apariție. Este vorba despre publicația Expres Informator, publicație care își propunea să aducă la cunoștință publicului noutățile de sezon. Lăsând la o parte greșelile de ortografie, ziarul și-a făcut utilă apariția, publicând numeroase știri de pe litoral, inclusiv cronică mondenă: „Viața mondenă și elegantă nu va fi neglijată și vom da atențiune și părții literare publicând schițe literare, cronici, impresii și altele. Astfel încât ziarul nostru să fie cât mai interesant pentru publicul cititor”.

Lucrarea de față, se desfășoară pe elemente de spațiu și timp refeindu-se la cateva dintre publicațiile mondene de tip magazin care apăreau în Dobrogea la inceputul secolului tercut. Aria de cercetare, în lucrarea de față, o reprezintă trecutul. Am studiat mai întâi contextul istoric, pentru a înțelege perioada pe care o traversa țara noastră în acea perioadă a secolului trecut.

Rezultatele analizei și ilustrării acelei perioade de epocă nu pot fi generalizate, ele fiind valabile numai acelei perioade de epocă.

Din paginile care urmează, voi încerca să urmăresc, printr-o atentă cercetare istorică, dacă presa dobrogeană a fost o arhivă a societății care oglindit activitățile estivale, inclusiv care a fost evoluția ziarelor și revistelor care publicau rubrici mondene și, bineînțeles, evoluția discursului jurnalistic al acestor gazete.