Eminescu și literatura populară

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Litere
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 37968
Mărime: 137.22KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Facultatea de Stiinte ale Educatiei
Universitatea din Pitesti, Pitesti

Cuprins

Argument ...3

Capitolul I. Mihai Eminescu .5

I. 1. Viața și preocupările folclorice ..5

I. 2. În spiritul secolului ..8

I. 3. Concepția despre literatura populară .11

Capitolul II. Literatura populară culeasă de Eminescu 15

II. 1. Poezia populară ...15

2.1.1. Lirica populară ...15

2.1.2. Irmoase - cântece de lume 21

2.1.3.Poezia colindelor 26

2.1.4. Poezia de ceremonial .28

II. 2. Balada .29

II. 3. Basmul 36

II. 4. Literatura sentențioasă și enigmatică ..40

Capitolul III. Eminescu și literatura populară .42

III. 1. Poet și folclorist .42

III. 2. Opere originale de inspirație folclorică .45

3.2.1. Basme prelucrate 46

3.2.2. Teme autohtone în versuri populare ...52

3.2.3. Imitații, improvizații și „instantanee” folclorice 56

Capitolul IV. Folclorul și educația ..58

IV. 1. Rolul educației prin folclor lumea secolului XXI .58

IV. 2. Potențialul educativ al folclorului și modalități de valorificare a lui 60

Anexe ...69

Concluzii ..78

Bibliografie ..79

Extras din document

ARGUMENT

Ce s-ar mai putea spune sau scrie despre Mihai Eminescu? De la prima menționare critică a lui s-au scurs 137 de ani. De atunci și până astăzi, viața și opera lui au fost întoarse pe toate părțile. S-a spus tot ce se putea spune... Astăzi nu ne rămâne decât să continuăm să-i studiem opera în speranța că vom găsi noi și noi semnificații.

Lucrarea de față are ca principal obiectiv evidențierea legăturii omului, cetățeanului, ziaristului și poetului Eminescu cu tezaurul cultural popular. Considerăm că exemplul celui ce a primit statutul de „poet național” este cel mai sugestiv pentru relevarea importanței pe care o are folclorul în formarea omului, a cetățeanului, în general, și a omului de cultură, în special. Prin evocarea începuturilor formării statului național și a consolidării culturii românești dorim să arătăm rolului culturii populare în cultura unei națiuni.

Abordarea este departe de a fi una științifică, fiind mai degrabă punctul de vedere al unui viitor dascăl al școlii românești a secolului XXI, care consideră folclorul un factor cu o contribuție majoră în formarea și educarea noilor generații.

În capitolul I vom urmări mai întâi viața lui Mihai Eminescu, relevând legătura permanentă a lui cu folclorul și influența pe care a avut-o cunoașterea culturii populare în formarea lui ca om și, mai apoi, ca om de cultură: poet, prozator, ziarist, pedagog al societății în care a trăit.

Tot aici vom sublinia faptul că în secolul al XIX-lea, al formării statului român modern, al închegării culturii românești, folclorul a avut o deosebită importanță, iar Eminescu nu a fost singurul, nici măcar primul care s-a îndreptat spre cultura populară. Cunoscând tot ce a produs graiul românesc până la el (creația populară și cea cultă), mai apoi cultura universală, prin reprezentanți de prim rang, și-a putut crea o concepție asupra rolului folclorului în cultură națională, în general, și a literaturii populare în literatura cultă a unei națiuni, în special. Asumându-și rolul de îndrumător al culturii românești, el și-a expus adesea aceste concepții în articolele sale, argumentându-și părerile și oferind exemple concludente, cu scopul de a-i stimula pe contemporanii săi să fie români și să simtă, să trăiască și să se manifeste artistic ca atare.

În capitolul al II-lea vom urmări să arătăm că Eminescu nu a fost preocupat de folclor doar la nivel teoretic, ci că s-a ocupat și practic de salvarea tezaurului folcloric de „noianul timpului și al uitării”, prin culegerea textelor populare și studierea lor. Prezentarea acestor texte populare culese de Eminescu se va face urmărind genurile și speciile literare cuprinse în culegerea populară a poetului, iar analiza lor va fi făcută după criteriul tematicii, evidențiind optica autorului anonim, popular asupra diferitelor aspecte ale lumii și ale vieții, pentru ca în următorul capitol să subliniem similitudini cu punctul de vedere al poetului asupra acelorași aspecte.

Așadar, în cel de-al III-lea capitol vom stabili rezultatele întâlnirii poetului cu literatura populară, evidențiind avantajele reciproce: pentru poet - îmbogățirea mijloacelor artistice, descoperirea unei inepuizabile surse de inspirație, iar pentru literatura populară - „avantajul” constă perpetuarea și intrarea în rândul valorilor universale a unor teme și motive populare prelucrate de către poet. Vom sublinia importanța cunoașterii și aprofundării creației populare și, ulterior, a asimilării de către poet a unor mijloace din arta populară, dar și a unei filosofii de viață, a unei mentalități tradiționale cuprinsă în folclor, fapt ce a condus la desăvârșirea lui artistică, contribuind la clădirea unei opere profund originale, dar reprezentativă pentru spiritualitatea românească și de o valoare universală.

Subliniind importanța, contribuția folclorului la ridicarea celui mai înalt pisc din cultura românească, vom urmări să argumentăm prin cel mai elocvent exemplu importanța specificului național în crearea unor valori universale. Ideea ne-a fost sugerată de statutul culturii românești din secolul al XXI-lea, aflată într-o perioadă de stagnare, de criză, pentru depășirea căreia este nevoie de redescoperirea rădăcinilor din care noile valori, creații (din orice domeniu) să-și tragă seva.

În capitolul al IV-lea vom prezenta, dintr-un punct de vedere propriu, situația culturii românești în prezent și, având în minte modelul particular al lui Eminescu și al culturii românești, care s-a clădit pe fundamentul culturii populare, vom sugera reconsiderarea priorităților școlii românești a secolului al XXI-lea. În contextul socio-cultural al lumii contemporane, școala românească e responsabilă cu repopularizarea culturii tradiționale în rândul tinerilor, o condiție necesară a formării conștiinței, identității naționale și a evoluției culturii românești.

Lipsa de experiență în ceea ce privește actul didactic practic ne determină să ne concentrăm mai ales pe partea teoretică; vom evidenția potențialul educațional al folclorului, sugerând timid și câteva modalități practice de valorificare a lui, încercând să intuim rezultatele pe termen lung obținute prin tratarea cu consecven-ță a folclorului în școală.

Metodele și procedeele sugerate țin cont de noile tendințe de modernizare a sistemului de învățământ românesc. Există câteva tendințe ale modernizării metodologiei didactice, iar ele se referă la activizarea elevilor, la caracterul formativ și la cel euristic, la centrarea pe elev și pe relația directă a acestuia cu obiectele. Astfel, elevii sunt stimulați să participe efectiv la dobândirea de cunoștințe, priceperi și deprinderi. Aici intervine rolul metodelor de a dezvolta capacitatea elevului nu doar de a reproduce cunoștințele, ci și de a opera cu ele în situații variate. Se urmărește și accentuarea caracterului formativ, prin dezvoltarea atitudinilor, comportamentelor, judecăților de valoare; cu alte cuvinte cultivarea unui potențial individual capabil să răspundă cu succes la stimuli și provocări, interne sau externe. Nu doar metodologia didactică trebuie modernizată, ci și mijloacele și materialele didactice; astfel cultura populară, ce tinde să fie înlocuită de cultura de consum, va deveni atractivă pentru generația tânără. Modernul va veni în sprijinul perpetuării tradiționalului.

Lucrarea de față reprezintă o privire de ansamblu asupra uneia dintre cele mai semnificative părți a culturii românești, reprezentată prin opera lui Eminescu și prin cultura populară, cu ochii viitorului dascăl responsabil cu formarea unei mici părți din generația viitorilor cetățeni ai României.

Bibliografie

Amzulescu, Al. I., Cântecul nostru bătrânesc, Ed. Minerva, București, 1986;

Bădescu, I., Studii de poetică și stilistică, Ed. pentru Literatură, București, 1966;

Bârlea, O., Istoria folcloristicii românești, Ed. Enciclopedică română, București, 1974;

Blaga, L., Spațiul mioritic, http://www.scribd.com/doc;

Boldureanu, I.V., Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Ed. Marineasa, Timișoara, 2006;

Caracostea, D., Bârlea, O., Problemele tipologiei folclorice, Ed. Minerva, București, 1971;

Caraman, P., Studii de etnologie, Ed. Grai și suflet, București, 1998;

Călinescu, G., Estetica basmului, Ed. pentru Literatură, București, 1965;

Opera lui Mihai Eminscu, vol. I-II, Ed. Minerva, București, 1976;

Viața lui Mihai Eminescu, Ed. Minerva, București, 1983;

Cucoș, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996;

Datcu, I., Balade populare românești - ed. îngrijită de ..., Ed. Albatros, București, 1977;

Dumitrana, M., Abordarea integrală a limbajului - o alternativă adaptabilă, Revista „Psihopedagogia Copilului”, Ed. Reprograph, Craiova, 2009;

Dumitrescu-Bușulenga, Z., Eminescu, Ed. Tineretului, București, 1967;

Eminescu, M., Literatura populară, vol. I-II, ediție îngrijită de D. Murărașu, Ed. Minerva, București, 1979;

Poezii. Proză literară, vol. I-II, Cartea Românească, Buc.,1978;

Scrieri politice și literare, http://www.scribd.com/scrieri-politice;

Fochi, A., Cântecul epic tradițional al românilor, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1985;

Georgiu, G., Curs de filosofia culturii, http://www.scribd.com/filosofia-culturii;

Ionescu, N., Globalizare și identitate națională, Revista de artă și cultură „Iosif Vulcan”, nr.29, ediția online, http://www.revista-iosif-vulcan.com/eseuri;

Iorga, N., Cugetări, Ed. Albatros, București, 1972

Malița, M., Zece mii de culturi, o singură civilizație, Ed. Nemira, București, 1998;

Noica, C-tin., Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Ed. Eminescu, București, 1975;

Perpessicius, Eminesciana, vol. I-II, Ed. Minerva, București, 1989;

Petrescu, C., Teze și antiteze, Ed. Cultura națională, București, 1936;

Pop, M., Folclor românesc, vol. II, Ed. Grai și suflet, București, 1998;

Pop, M., Ruxăndoiu, P., Folclor literar românesc, E.D.P., București, 1976;

Rotaru, I., Eminescu și poezia populară, Ed. pentru Literatură, București, 1965;

Sadoveanu, M., Viața lui Ștefan cel Mare, Opere, vol. XII, Ed. pentru Literatură, București, 1963;

Teodorescu, V., Culegere de texte literare, vol. I-II, E.D.P., București, 1991;

Tolstoi, L.N., Texte pedagogice, E.D.P., București, 1960;

Vrabie, Gh., Balada populară română, Ed. Academiei R.S.R., București, 1966;

Folclor.Obiect-Principii-Metodă-Categorii, Ed. Academiei R.S.R., București, 1970;

Retorica folclorului. (Poezia), Ed. Minerva, București, 1978;

- ** Wikipedia - Enciclopedie liberă, http://www.wikipwdia.ro.

Preview document

Eminescu și literatura populară - Pagina 1
Eminescu și literatura populară - Pagina 2
Eminescu și literatura populară - Pagina 3
Eminescu și literatura populară - Pagina 4
Eminescu și literatura populară - Pagina 5
Eminescu și literatura populară - Pagina 6
Eminescu și literatura populară - Pagina 7
Eminescu și literatura populară - Pagina 8
Eminescu și literatura populară - Pagina 9
Eminescu și literatura populară - Pagina 10
Eminescu și literatura populară - Pagina 11
Eminescu și literatura populară - Pagina 12
Eminescu și literatura populară - Pagina 13
Eminescu și literatura populară - Pagina 14
Eminescu și literatura populară - Pagina 15
Eminescu și literatura populară - Pagina 16
Eminescu și literatura populară - Pagina 17
Eminescu și literatura populară - Pagina 18
Eminescu și literatura populară - Pagina 19
Eminescu și literatura populară - Pagina 20
Eminescu și literatura populară - Pagina 21
Eminescu și literatura populară - Pagina 22
Eminescu și literatura populară - Pagina 23
Eminescu și literatura populară - Pagina 24
Eminescu și literatura populară - Pagina 25
Eminescu și literatura populară - Pagina 26
Eminescu și literatura populară - Pagina 27
Eminescu și literatura populară - Pagina 28
Eminescu și literatura populară - Pagina 29
Eminescu și literatura populară - Pagina 30
Eminescu și literatura populară - Pagina 31
Eminescu și literatura populară - Pagina 32
Eminescu și literatura populară - Pagina 33
Eminescu și literatura populară - Pagina 34
Eminescu și literatura populară - Pagina 35
Eminescu și literatura populară - Pagina 36
Eminescu și literatura populară - Pagina 37
Eminescu și literatura populară - Pagina 38
Eminescu și literatura populară - Pagina 39
Eminescu și literatura populară - Pagina 40
Eminescu și literatura populară - Pagina 41
Eminescu și literatura populară - Pagina 42
Eminescu și literatura populară - Pagina 43
Eminescu și literatura populară - Pagina 44
Eminescu și literatura populară - Pagina 45
Eminescu și literatura populară - Pagina 46
Eminescu și literatura populară - Pagina 47
Eminescu și literatura populară - Pagina 48
Eminescu și literatura populară - Pagina 49
Eminescu și literatura populară - Pagina 50
Eminescu și literatura populară - Pagina 51
Eminescu și literatura populară - Pagina 52
Eminescu și literatura populară - Pagina 53
Eminescu și literatura populară - Pagina 54
Eminescu și literatura populară - Pagina 55
Eminescu și literatura populară - Pagina 56
Eminescu și literatura populară - Pagina 57
Eminescu și literatura populară - Pagina 58
Eminescu și literatura populară - Pagina 59
Eminescu și literatura populară - Pagina 60
Eminescu și literatura populară - Pagina 61
Eminescu și literatura populară - Pagina 62
Eminescu și literatura populară - Pagina 63
Eminescu și literatura populară - Pagina 64
Eminescu și literatura populară - Pagina 65
Eminescu și literatura populară - Pagina 66
Eminescu și literatura populară - Pagina 67
Eminescu și literatura populară - Pagina 68
Eminescu și literatura populară - Pagina 69
Eminescu și literatura populară - Pagina 70
Eminescu și literatura populară - Pagina 71
Eminescu și literatura populară - Pagina 72
Eminescu și literatura populară - Pagina 73
Eminescu și literatura populară - Pagina 74
Eminescu și literatura populară - Pagina 75
Eminescu și literatura populară - Pagina 76
Eminescu și literatura populară - Pagina 77
Eminescu și literatura populară - Pagina 78
Eminescu și literatura populară - Pagina 79
Eminescu și literatura populară - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Eminescu si literatura populara.doc

Alții au mai descărcat și

Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești

0. Argument Cele mai frecvente cuvinte din limba română, ca de altfel din orice limbă, sunt cele de legătură precum prepozițiile (pe, de, la),...

Camil Petrescu - Particularitati ale stilului

Camil Petrescu s-a nascut la Bucuresti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu si al Anei Cheler. A fost crescut de familia...

Mircea Cărtărescu și Postmodernismul Românesc

Se poate vorbi despre un postmodernism românesc începând cu acțiunile întreprinse de grupurile '80, în cadrul cenaclurilor universitare. O...

Institutul Limbii Române

1. Inroducere Această lucrarea propune analiza unui fragment de text extras din volumul Cartea românească de învățătură. Analiza urmărește o...

Sfatul degetelor

Poezia ,,Sfatul degetelor de Elena Farago, face parte din colecția poeziilor scrise de autoare pentru copii, alături de ,,Cățelușul șchiop,...

Odiseea

Cântul I Ulise stătea de 7 ani captiv pe insula Ogigia a nimfei Calipso. La o adunare a zeilor aceștia își aduc aminte de Ulise. Minerva (Atena)...

Conspect seminar - Teoria literaturii

1. Wellek, Warren -epistemologica este o problemă extrem de dificilă, problema „modului de existență” sau a „situs-ului ontologic” al operei...

Metode și tehnici de lucru la limba și literatura română

Tema cercului pedagogic TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA APLICABILE ORELOR DE LIMBA ROMANA - WORKSHOP- Scoli participante: Scoala Gimnaziala...

Ai nevoie de altceva?