Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Litere
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 19533
Mărime: 131.83KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Facultatea de Litere
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Cuprins

0. Argument 4

1. Normele gramaticii contemporane referitoare la prepoziție și la locuțiunile prepoziționale 7

1.1. Prepoziția în GLR și în lucrările de specialitate 7

1.1.1. Generalități 7

1.1.1.1. Tipuri structurale ale prepoziției 9

1.1.1.2. Clasificările prepozițiilor 14

1.1.2. Impunerea prepozițională a cazurilor 19

1.1.2.1. Prepoziții și locuțiuni prepoziționale specifice cazurilor acuzativ, genitiv și dativ 20

1.1.2.2. Problematica prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale cu regim cazual multiplu 28

1.2. Prepoziția și locuțiunile prepoziționale în GALR și GBLR 32

2. Greșeli de utilizare a prepozițiilor 35

2.1. Confuzii și substituiri între prepoziții 36

2.2. Omiterea prepozițiilor în anumite situații sintactice 38

2.3. Confuzia între construcția cu genitiv propriu-zis și cea prepozițională echivalentă 40

3. Abordarea prepoziției și a locuțiunilor prepoziționale în manualele școlare 41

4. Concluziile lucrării 45

5. Bibliografie 48

Extras din document

0. Argument

Cele mai frecvente cuvinte din limba română, ca de altfel din orice limbă, sunt cele de legătură precum prepozițiile (pe, de, la), conjuncțiile coordonatoare (și, sau) sau verbele auxiliare (a avea, a fi). Lucrarea de față se concentrează pe tratarea noțiunilor ce vizează noțiunea de prepoziție, așa cum apare ea în lucrările de specialitate își propune să evidențieze evoluția acesteia de la prezentarea ei în Gramatica limbii române din 1963 până la Gramatica limbii române din 2008. Vom face referire și la câteva norme încălcate în limbajul oral, precum și la evoluția demersului didactic în predarea noțiunilor legate de prepoziție în clasele gimnaziale vizând sincronizarea sau discrepanța, acolo unde e cazul, dintre informațiile din gramaticile academice și cele din gramaticile preuniversitare.

Subiectul abordat se datorează faptului că am observat de-a lungul studiului gramaticii limbi române, că, în ceea ce privește prepoziția, în analiza gramaticală, există ipoteze controversate și uneori ambigue referitoare la modalitățile de rezolvare/interpretare a acestora. De aceea, pe parcursul acestei lucrări vom prezenta opiniile din literatura de specialitate în care se vor observa schimbări radicale în interpretarea morfologică a unor cuvinte de legătură în lucrările unor gramaticieni precum I. Coteanu, M. Avram, G. G. Neamțu, D. Irimia, V. Guțu Romalo, G. Pană Dindelegan.

Motivația alegerii acestui subiect se bazează pe dorința de a evidenția rolul prepozițiilor în analiza morfologică și sintactică, dar și în transmiterea unui mesaj coerent printr-o comunicare eficientă. Cunoașterea caracteristicilor prepozițiilor și a sensurilor acestora ne ajută la folosirea lor mult mai eficientă. În același timp se observă foarte bine și în câmpul semantic al prepozițiilor transformarea lingivistică a limbii române, care survine odată cu influențele limbilor străine și cu transformarea lumii, care impun noi termeni pentru noi obiecte și acțiuni.

Prepoziția este una dintre cele mai importante instrumente gramaticale neflexibile în limba română, facilitând stabilirea unor relații sintactice. Primul capitol al aceste lucrări vine să expună noțiunile de bază ale prepoziției încă din gramaticile secolului trecut până la cele mai recente, apărute în gramaticile academice. Inventarul clasificărilor de prepoziții este făcut pentru a observa cum au fost receptate de-a lungul timpului aceste instrumente gramaticale, cum și-au păstrat anumite calități sau cum le-au pierdut. De exemplu, cuvintele contrar, potrivit, conform, aidoma, asemenea sunt considerate ca fiind prepoziții ce impun cazul dativ, mai apoi a fost pusă în discuție problematica lor de interpretare fie ca adverbe, prepoziții sau adjective în diferite contexte, ca în final gramaticile contemporane să rămână la exprimarea lor morfologică doar de adverbe, din motive convenționale. În același timp, acordăm o atenție deosebită prepozițiilor care impun cazurile acuzativ, genitiv, dativ ori pe toate trei în diferite contexte, datorită regimului prepozițional multiplu. Clarificarea acestor noțiuni vine și în ajutorul elevilor și al studenților care au nevoie de înțelegerea logică a acestor noțiuni pentru a efectua o analiză gramaticală cât mai corectă.

Se va regăsi în această lucrare și prezentarea succintă a paradigmei interpretative generative, care propune o receptare diferită a prepoziției în comparație cu percepția din gramatica tradițională. Considerată multă vreme instrument sau unealtă gramaticală, asociată cu alte părți de vorbire care au sens relațional (în special, conjuncția subordonatoare), prepoziția este încadrată astăzi între clasele majore de cuvinte alături de substantiv, verb și adjectiv. Schimbarea de perspectivă este una radicală - din element lipsit de sens, cu funcționalitate mai mult sintactică, această clasă de cuvinte a ajuns să joace un rol definitoriu în enunț - poate genera grup sintactic în calitate de centru de grup; de asemenea, i se recunoaște nu doar caracterul polisemantic, ci și capacitatea de a impune rol tematic nominalului regizat.

Al doilea capitol își propune să inventarieze câteva greșeli actuale de limbă în care prepozițiile sunt folosite necorespunzător în mod constant. Prepozițiile au un rol deosebit în formularea unor exprimări clare, concise, folosirea lor corectă este necesară întotdeauna, deși nu au un înțeles lexical de sine stătător. Cele mai multe prepoziții exprimă raporturi variate, având funcții multiple, rolul lor este adesea minimalizat, ceea ce face ca numărul formulărilor defectuoase în limbă, în comunicarea cotidiană orală și scrisă, să crească. Atunci când este vorba să fie folosite așa-numitele instrumente gramaticale, prepoziția și conjuncția, exprimările eronate se manifestă, cel mai adesea, sub două aspecte: unele, în mod abuziv, iau locul altora sau sunt omise (fără a putea fi subînțelese), fapt care duce la schimbarea sensului comunicării, în multe situații. Iar acestea sunt motivate prin explicații gramaticale sau de tendințe ale vorbitorilor. Al treilea tip de greșeală prezentat, confuzia între construcția cu genitiv și cea prepozițională echivalentă, dorește să evidențieze micile detalii care ne pot duce în eroare atunci când trebuie să identificăm în analiza gramaticală prepozițiile cu regim cazual. De aici reiese că orice greșeală de limbă schimbă și gramatical enunțul, pe lângă sensul acestuia.

Bibliografie

1. *** Curriculum mațional. Programa școlară. Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a VI-a, ciclul gimnazial, Aprobată prin ordin al ministrului, București, 2017.

2. *** Curriculum mațional. Programa școlară. Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a VII-a, ciclul gimnazial, Aprobată prin ordin al ministrului, București, 2017.

3. *** Curriculum național. Programa școlară, Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a V-a, ciclul gimnazial, Aprobată prin ordin al ministrului, București, 2009.

4. *** Curriculum național. Programa școlară, Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a VI-a, ciclul gimnazial, Aprobată prin ordin al ministrului, București, 2009.

5. *** Curriculum național. Programa școlară, Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a VII-a, ciclul gimnazial, Aprobat prin ordin al ministrului nr. 3552/ 08.04.2004, Bucuresti, 2004.

6. *** Curriculum național. Programa școlară, Aria curriculară Limbă și comunicare, Limba și literatura română, clasa a VIII-a, ciclul gimnazial, Aprobat prin ordinul ministrului , Nr. 3252 / 13.02.2006, București, 2006.

7. ***DEX, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 2010.

8. Avram, M., 1987, ,,Probleme de cultivare a limbii referitoare la prepoziții”, în LL, III, pp. 327-332.

9. Avram, M., 1987, Probleme ale exprimării corecte, București, Editura Academiei Române.

10. Avram, M., 2001, Gramatica pentru toți, București, Editura Humanitas.

11. Bejan, B., 1995, Gramatica limbii române. Compendiu, Cluj-Napoca, Editura Echinox.

12. Ciobanu, F., 1961, ,,Unele aspecte ale corespondenței dintre elementele prepoziționale și cele conjuncționale, cu referire specială la locuțiuni”, în SG, III, pp. 43-66.

13. Coteanu, I. (coord.), 1974, Limba română contemporană, București, Editura Didactică și Pedagogică.

14. Coteanu, I., 1982, Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Albatros.

15. Crișan A., Dobra, S. și Sâmihăian, F., 2012, Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, București, Editura Humanitas Educațional.

16. Crișan, A., Dobra, S., Sâmihăian, F., 1997, Limba română: manual pentru clasa a V-a, București, Editura Humanitas Educational.

17. Crișan, A., Dobra, S., Sâmihăian, F., 2000, Limba română: manual pentru clasa a VII-a, București, Editura Humanitas Educational.

18. Croitor, B., A. Dinică et al, 2010, Ești COOL și dacă vorbești corect, ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic Gold.

19. Diaconescu, I., 1985, ,,Sintaxa și părțile de vorbire neflexibile”, în LL, III, pp. 309-318.

20. Dimitriu, C., 1999, Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Iași, Institutul European.

21. Drașoveanu, D. D., Zdrenghea, M., Dumitrașcu, P., 1966, Analize gramaticale și stilistice, București, Editura Științifică.

22. Drașoveanu, D., D., 1997, Teze și antiteze în sintaxa limbii române, Cluj-Napoca, Editura Clusium.

23. Dumitru, I., 1997, Gramatica limbii române, Iași, Editura Polirom.

24. GALR, 2008, Gramatica limbii române, vol. I, București, Editura Academiei Române.

25. GBLR, 2016, Gramatica de bază a limbii române, București, Univers Enciclopedic Gold.

26. GLR, 1963, Gramatica limbii române, ediția a II-a, București, Editura Academiei Republicii Populare Române.

27. Graur, Al., 1973, Gramatica azi, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România.

28. Graur, Al., 1974, Mic tratat de ortografie, București, Editura Științifică.

29. Guțu Romalo, V., 1972, Corectitudine și greșeală, București, Editura Științifică.

30. Hanț Corla, C., 2016, ,,Câteva considerații privind regimul de acuzativ al prepoziției contra” în Limba română, nr. 1-2, anul XXVI.

31. Hazy, Ș., 1977, ,,Construcții prepoziționale atipice” în CL, XXII, nr.2, pp.177-180.

32. Hazy, Ș., 1985, ,,Manifestări ale regimului prepozițiilor” în CL, XXX, nr.2, pp.148-152.

33. Hristea, Th., Brâncuș, G. (coord.), 1972, Sinteze de limba română, București, Editura Didactică și Pedagogică.

34. Iordan, I., Guțu Romalo, V. și Niculescu, A., 1967, Structura morfologică a limbii române contemporane, București, Editura Științifică.

35. Irimia, D., 1997, Gramatica limbii române, Iași, Editura Polirom.

36. Mazilu-Ionescu E., Jercea, V., 2011, Manual de limba română, clasa a VI-a, București, Editura Didactică și Pedagogică.

37. Neamțu, G. G., 1999, Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și distincții, Cluj-Napoca, Editura Excelsior.

38. Norel, M., Bucurenciu, P., Dragu, M., 2018, Limba și tiratura română: manual pentru clasa a VI-a, București, Editura Didactică și pedagogică.

39. Pană Dindelegan, G., 1994, Teorie și analiză gramaticală, București, Editura Coresi.

40. Popescu, Ș, 1971, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciții, București, Editura Didactică și pedagogică.

41. Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., și Corcheș, H., 2017, Limba și literatura română. Clasa a V-a, București, Editura Art.

42. Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., și Corcheș, H., 2017, Limba și literatura română. Clasa a VI-a, București, Editura Art.

43. Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., și Corcheș, H., 2019, Limba și literatura română. Clasa a VII-a, București, Editura Art Klett.

44. Trandafir, Gh. D., 1982, Probleme controversate de gramatică a limbii române, Craiova, Editura Scrisul românesc.

45. Vasiliu, L., 1961, ,,Schiță de sistem al prepozițiilor limbii române", în SG, III, pp. 11-42.

Preview document

Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 1
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 2
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 3
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 4
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 5
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 6
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 7
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 8
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 9
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 10
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 11
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 12
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 13
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 14
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 15
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 16
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 17
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 18
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 19
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 20
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 21
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 22
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 23
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 24
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 25
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 26
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 27
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 28
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 29
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 30
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 31
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 32
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 33
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 34
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 35
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 36
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 37
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 38
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 39
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 40
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 41
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 42
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 43
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 44
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 45
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 46
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 47
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 48
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 49
Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Utilizari ale prepozitiei in gramaticile romanesti.docx

Alții au mai descărcat și

Eminescu și literatura populară

ARGUMENT Ce s-ar mai putea spune sau scrie despre Mihai Eminescu? De la prima menționare critică a lui s-au scurs 137 de ani. De atunci și până...

Camil Petrescu - Particularitati ale stilului

Camil Petrescu s-a nascut la Bucuresti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu si al Anei Cheler. A fost crescut de familia...

Institutul Limbii Române

1. Inroducere Această lucrarea propune analiza unui fragment de text extras din volumul Cartea românească de învățătură. Analiza urmărește o...

Sfatul degetelor

Poezia ,,Sfatul degetelor de Elena Farago, face parte din colecția poeziilor scrise de autoare pentru copii, alături de ,,Cățelușul șchiop,...

Odiseea

Cântul I Ulise stătea de 7 ani captiv pe insula Ogigia a nimfei Calipso. La o adunare a zeilor aceștia își aduc aminte de Ulise. Minerva (Atena)...

Conspect seminar - Teoria literaturii

1. Wellek, Warren -epistemologica este o problemă extrem de dificilă, problema „modului de existență” sau a „situs-ului ontologic” al operei...

Metode și tehnici de lucru la limba și literatura română

Tema cercului pedagogic TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA APLICABILE ORELOR DE LIMBA ROMANA - WORKSHOP- Scoli participante: Scoala Gimnaziala...

Jar - de Liviu Rebreanu (fisa de lectura+fisa bibliografica)

Informații autor Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. A...

Ai nevoie de altceva?