Brandul în moda românească

Lucrarea de faţă prezintă pe parcursul a trei capitole analiza brandurilor şi a modei româneşti precum şi poziţionarea designerilor români atât la nivel naţional cât şi internaţional. Acest segment de piaţă este suprasaturat de branduri internaţionale care şi-au făcut apariţia în marile malluri din România dar cu toate acestea se observă o modificare în mentalitatea românilor care au început să aprecieze creaţiile designerilor români.

Am ales această temă deoarece consider că orice să moda este şi va fi mereu un subiect de actualitate, precum şi un subiect de dezbateri. În plus România este renumită la nivel internaţional pentru creaţii deosebite realizate de creatori de modă români. De asemenea piaţa modei românească a început să fie apreciată în ultimii ani şi pe plan local nu doar pe podumiurile străine.

Obiectivul acestei lucrări este dublu, în primul rând am avut în vedere principalii creatori de modă celebrii din România şi poziţionarea acestora pe piaţa autohtonă şi internaţională şi în al doilea rând observarea profilului consumatorului român când vine vorba despre piese vestimentare şi de alegerile pe care aceştia le fac.

În primul capitol am analizat structura şi caracteristicile brandurilor în general precum şi importanţa acestora pentru toate afacerile, considerând că brandul este unul dintre cele mai importante aspecte ale oricărei afaceri mari sau mici. O strategie de brand eficientă oferă un avantaj major în cadrul pieţelor din ce în ce mai competitive. Mai mult un brand solid nu reprezintă doar imagine şi publicitate, acesta se contruieşte în timp în jurul unui produs sau serviciu de o bună calitate şi cu ajutorul unei organizaţii competente.

În plus pentru a face o introducere în capitolul al doilea am evidenţiat faptul că în România cel mai uşor se pot analiza brandurile şi moda acestora când vine vorba de garderoba fiecăruia. Mărcile cunoscute sunt prima obţiune când vine vorba de împrospătarea garderobei, atât pentru cei foarte tineri dar şi pentru cei cu vârsta medie.

În capitolul al doilea am prezentat domeniul fashion din România, acesta fiind unul al uşilor deschise deoarece aici se regăsesc colaboratori şi parteneri dar şi o mulţime de alte persoane pentru care acest domeniu prezintă interes, fapt pentru care în această lume există foarte des diferite evenimente la care participă persoane din România cât şi din alte ţări interesate de acest domeniu. De asemenea am evidenţiat succesul brandurilor româneşti şi a marilor designeri români ce se află în spatele acestora, cum ar fi Cătălin Botezatu, Doina Levintza, Irina Schrotter, Romaniţa Iovan, dar şi designeri tineri printre care Maria Lucia Hohan, Andreea Constantin, Aura Cercel. Tendinţele în ceea ce priveşte moda este de asemenea un element care a fost analizat în cadrul capitolului al doilea deoarece prin acest internediu designerii se pot evidenţia în această lume.

În ultimul capitol am realizat o analiză cu privire la preferinţele românilor în materie de branduri vestimentare româneşti, observându-se că alegerile raţionale au devenit un factor mult mai important în deciziile de cumpărare privind articolele vestimentare, acest lucru determinând o nouă aborbare a clienţilor şi a unei noi strategii care să menţină vânzările. În plus am realizat un top al preferinţelor românilor în materie de designeri români, în ultima perioadă observându-se o modă în a purta creaţii ale designerilor autohtoni. În încheierea lucrării am realizat o analiză a marilor designeri din Iaşi şi a poziţiei pe care aceştia o au pe piaţa locală.

Metoda de cercetare folosită este una descriptivă, utilizând în realizarea lucrării ca principale surse de informare bazele de date Anelis Plus.

Capitolul I

Brandul și moda românească

1.1.Despre brand

Pentru a putea vorbi despre brandul din moda românească trebuie să tratam pentru început noţiunea de brand şi mai exact trebuie să definim ceea ce presupune capitalul unui brand. Prin urmare David Aaker , susţine în lucrarea sa ,, Managementul Capitalului unui Brand”, idee lui Stephan King, prin care se afirma faptul că un brand reprezintă de fapt ceea ce cumpără clientul. De altfel, acesta mai susţine şi faptul că un produs poate fi copiat cu uşurinţă de concurenţă în timp ce brandul este unic. Totodată produsul copiat poate fi depășit cu uşurinţă, în timp ce un brand de succes dăinuie în timp, fiind etern.

Capitalul unui brand este alcătuit din cinci elemente cruciale am putea spune: recunoaşterea numelui, cumpărătorii fideli ai brandului, calitatea percepută, asocierile precum şi alte active ce se află în proprietatea brandului, dintre care remarcăm mărcile, sau relaţiile în canalele de distribuire.

Un brand este adesea asociat cu un nume, auun simbol distinctiv precum un logo, o marcă înregistrată sau chiar un design care este folosit tocmai cu intenţia de a identifica în mod distinct produsele sau chiar şi serviciile aparţinând unui producător şi de a le diferenţia de cele ale concurenţei. Crearea unui brand a fost gândită ca o chestiune prin care să se treacă de la lucrurile comune şi bune, la produse bune care să se remarce printr-un nume, printr-o marcă nu doar prin preţ. Prin urmare nu preţul să fie cel care influenţează alegerea cumpărătorului ci marca. Brandul a fost gândit ca fiind unul din factorii principali de marketing care să dăinuie în timp şi care să îşi păstreze caracteristicile. Astfel, deşi practicile de marketing ale unui produs au suferit nenumărate schimbări de-a lungul timpului, definirea elementele determinante ale brandului au stagnat pentru aproape 80 de ani

Brandul analizat este ansamblul caracteristicilor şi experienţelor ce fac ca un serviciu să fie unic în raporturile cu părţile interesate. Acesta a devenit un aspect definitoriu al modului în care sunt promovate produsele şi serviciile către consumatori. În condiţiile în care procesele de branding au o flexibilitate deosebită şi pot fi aplicate unei game largi de obiecte, managementul brandului este un instrument de bază al marketingului din zilele noastre, el fiind prezent în procesele de vânzare şi promovare.