Echipa Proiectului - Constituire și Motivare

INTRODUCERE

Am ales tema de licența “Echipa proiectului – constituire şi motivare” deoarece doresc să urmez în viitorul apropiat o carieră în domeniul managementului proiectelor şi de aceea consider că este absolut necesar pentru mine să cunosc în primul rând felul în care se constituie şi motivează o echipă de proiect. Totodată, un alt factor important care a contribuit la alegerea acestei teme de licență, a fost faptul că mă pasionează în mod special motivaţia şi tot ce ţine de acest subiect.

Această lucrare îţi propune să identifice care este modul de constituire şi motivare al echipelor de proiect, făcând o comparaţie între trei astfel de formaţii.

Obiectivele principale urmărite în cadrul acestei lucrări ştiinţifice au fost: identificarea modului de recrutare al indivizilor, identificarea modului de atribuire a rolurilor în cadrul echipei, evidenţierea factorilor care influenţează motivaţia indivizilor în cadrul echipelor studiate şi nu în ultimul rând identificarea tipurilor de leadership abordate în cadrul celor 3 formaţii. Totodată această lucrare îşi propune să mai testeze şi dacă stimulentele financiare şi respectiv coeziunea echipei influenţează motivaţia indivizilor.

Cercetarea a fost realizată în cadrul Ligii Studenţilor Economişti pe un eşantion de 20 de indivizi, în echipa ÎnOraş.ro pe 6 persoane şi nu în ultimul rând, într-o echipă de construcţii pe 8 indivizi. Totodată la această cercetare au participat şi coordonatorii echipelor de proiect studiate.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite dar şi pentru testarea ipotezelor menţionate anterior s-a decis utilizarea atât a cercetării cantitative cât şi a celei calitative. Cercetarea cantitativă a avut la bază un chestionar format din 16 întrebări, închise şi semi-deschise, fiecare dintre ele încercând să identifice diferite aspecte referitoare la măsura în care, diferiţi factori precum coeziunea, banii, comunicarea ori relaţiile interpersonale influenţează motivaţia indivizilor în cadrul echipelor de proiect studiate. Cercetarea calitativă a fost efectuată pe coordonatorii echipelor de proiect în care a fost realizată cercetarea cantitativă şi a avut la bază un interviu semi-structurat compus din 20 de întrebări.

În ceea ce priveşte cercetarea cantitativă, comportamentul membrilor formaţiei, a putut fi observat în totalitate doar în cadrul echipei de construcţii, deoarece în formaţiile de proiect LSE1 şi respectiv ÎnOraş.ro, cercetarea a fost realizată în mod online, prin intermediul serviciilor oferite de către docs.google.com. Membrii echipei de construcţii s-au dovedit foarte receptivi la informaţiile oferite, cooperativi şi nu în ultimul rând foarte interesaţi de interpretarea răspunsurilor, 4 din cei 8 membri ai formaţiei întrebând care este interpretarea răspunsurilor oferite la chestionar.

În ceea ce priveşte interviul, intervievaţii s-au dovedit a fi foarte sociabili, cooperativi şi nu în ultimul rând atenţi la răspunsurile oferite, fiind mereu pe poziţii să ofere explicaţii suplimentare în momentul în care mi se părea un anumit aspect ambiguu ori greu se înţeles.

1 Prescurtarea „LSE” reprezintă un acronim pentru echipa de proiect „Liga Studenţilor Economişti”.

În ceea ce priveşte modul de recrutare al indivizilor, s-a constatat faptul că în cadrul echipelor de proiect studiate acest procedeu diferă într-o anumită măsură de la o echipă la alta. Dacă în cadrul formaţiilor LSE şi respectiv ÎnOraş.ro coordonatorii preferă să folosească pentru recrutarea indivizilor interviurile faţă în faţă, semi-structurate, în cadrul echipei de construcţii accentul se pune pe testele de aptitudini, interviul având o importanţă mult mai redusă.

Un alt aspect care a fost observat după intervievarea coordonatorilor de proiect, a fost acela că în cadrul echipelor LSE şi ÎnOraş.ro liderii stabilesc şi atribuie rolurile în cadrul formaţiei doar în concordanţă cu interesele şi respectiv aşteptările indivizilor. În ceea ce priveşte firma de construcţii s-a observat faptul că liderul se foloseşte uneori de puterea de constrângere pentru a atribui subordonaţilor diverse roluri. Din cercetarea calitativă s-a observat de asemenea faptul că în cadrul celor 3 echipe de proiect studiate sunt acoperite toate cele 9 roluri stabilite de către cercetătorul britanic, M. Belbin.

Un urma anchetei cantitative s-a constatat că principalii factori motivatori în cadrul echipelor LSE şi ÎnOraş.ro sunt relaţiile interpersonale şi respectiv condiţiile de desfăşurare a activităţii iar în cazul de echipei de construcţii pe primul loc se află banii, urmaţi îndeaproape de siguranţa locului în cadrul echipei.

În ceea ce priveşte stilurile de leadership abordate în cele 3 echipe de proiect studiate, s-a constatat faptul că în Asociaţia Ligii Studenţilor Economişti şi respectiv în echipa ÎnOraş.ro, se utilizează un stil de leadership democratic, liderii acordând o reală importanţă intereselor indivizilor în momentul în care stabilesc şi atribuie rolurile în cadrul echipei. Firma de construcţii însă, este caracterizată de un stil de leadership semi-democratic, deoarece există situaţii în care întreprinzătorul se foloseşte de putea de constrângere pentru a atribui roluri în cadrul formaţiei ce nu corespund intereselor subordonaţilor.

În urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că în cadrul echipelor LSE şi ÎnOraş.ro stimulentele financiare nu influenţează neapărat într-un mod semnificativ motivaţia indivizilor, deoarece 95% şi respectiv 50% din membrii celor două echipe, au susţinut că banii nu reprezintă un stimulent în activitatea pe care o desfăşoară. Pe de altă parte în cadrul formaţiei de construcţii se pare că banii influenţează într-un mod semnificativ motivaţia indivizilor deoarece toţi cei 8 membri ai echipei au susţinut că resursele financiare reprezintă cu adevărat un stimulent la locul de muncă. Acest lucru poate fi datorat şi gradului scăzut de coeziune din cadrul formaţiei.

Celelalte 2 ipoteze ale cercetării se confirmă în totalitate:

- În echipele cu un grad de coeziune ridicat nivelul motivaţiei indivizilor poate fi şi el de asemenea unul mai ridicat. A se vedea nivelul motivaţiei în cadrul echipelor LSE şi respectiv ÎnOraş.ro.

- Domeniul de activitate al echipei poate influenţa modul de recrutare al indivizilor. În echipa de construcţii indivizii sunt recrutaţi pe baza unui test de aptitudini iar în cadrul echipelor LSE şi respectiv ÎnOraş.ro recrutarea se face exclusiv pe baza interviului semi-structurat.

În viitor această investigaţie s-ar putea extinde şi ar fi interesant de cercetat măsura în care motivaţia şi respectiv coeziunea unei echipe de proiect, poate influenţa productivitatea muncii şi performanţele (individuale şi de grup).