Efectele economice și sociale ale șomajului în România

Înainte de a face o sinteză a definițiilor date șomajului în literatura de specialitate, trebuie precizat că, la origine, noțiunea de șomaj era sinonimă cu aceea de „inactivitate”.

Cuvântul „șomaj” din limba română provine din cuvântul francez „chomage”. La rândul său, acesta derivă din latinescul „caumare”, fiind provenit de la cuvântul grec „cauma”, care înseamnă „căldură mare”, din cauza căreia înceta orice activitate.

Șomajul este considerat ca element negativ al dezvoltării economice care afectează în proporții diferite toate țările, mai ales cele subdezvoltate și cele în tranziție la economia de piață.

Lucrarea de față prezintă „Efectele economice și sociale ale șomajului în România”, unde am prezentat șomajul în contemporaneitate, tipologia și măsurarea acestuia, șomajul la nivelul întregii țări și anume: evoluția numărului șomerilor, a ratei șomajului și structura acestuia în Romănia.

Am facut o analiză a șomajului în județul Argeș, unde am prezentat dinamica și rata șomajului dar și măsurile de combatere ale acestuia.

CAPITOLUL I

CONCEPTUALIZAREA ȘOMAJULUI

1.1. Șomajul în contemporaneitate

Șomajul este analizat în literatura de specialitate din diverse unghiuri formându-se opinii ce constituie obiectul unor ample controverse. În timp au fost date diferite definiții pentru șomaj, ținând seama de gradul cunoașterii știițifice și de posibilitățile de măsurare a lui. Deși există această diversitate în definirea conceptului de șomaj, totuși se pot desprinde elemente comune care se regăsesc, în proporție mai mare sau mai mică în toate opiniile .

Șomajul este considerat ca element negativ al dezvoltării economice care afectează în proporții diferite toate țările, mai ales cele subdezvoltate și cele în tranziție la economia de piață. Există diverse modalități de estimare a șomajului și implicit diverse modalități de cuantificare a lui. În termeni generali, șomajul este acea stare negativă a economiei care afectează o parte din populația activă disponibilă, prin negăsirea de locuri de muncă .

Reținem că, dacă abordăm termenii pieței muncii, șomajul poate fi definit ca un excedent al ofertei de muncă față de nivelul cererii de muncă, iar șomerii pot fi considerate persoanele apte de muncă, care nu-și găsesc de lucru, formând suprapopulația relativă, fiind în fond un surplus de forță de muncă comparativ cu numărul celor angajați.

Șomajul este o stare negativă a populației active disponibile, care nu găsește locuri de muncă, din cauza dereglarii relației dintre dezvoltarea economică, ca sursă a cererii de muncă și evoluția populației, ca sursă a ofertei de muncă. În condițiile contemporane, șomajul este considerat ca un dezechilibru al pieței muncii naționale, adică dezechilibru între cerea globală și oferta globală de muncă .

Acest dezechilibru reflectă un excedent al ofertei de muncă față de cerea de muncă, având niveluri și sensuri de evoluție diferite pe țări și pe perioade. El a înregistrat inițial un caracter temporar, pentru ca în prezent să fie permanent, fără să excludă însă total și definitiv existența unei stări de ocupare optimală a forței de muncă. Șomajul ca și creșterea economică, tinde să urmeze un mod ciclic.