Importanța creării unei echipe de succes

Tema aleasă prezintă o importanţă deosebită în domeniul managementului deoarece prezintă etapele necesare în modul de constituire şi în motivarea echipelor.

Obiectivele principale urmărite au fost rolul şi importanţa resurselor umane şi activitatea liderului în cadrul etapei de formare, precum şi condiţiile în care activitatea unei echipe poate duce la îndeplinirea cu succes a obiectivelor.

În capitolul I, intitulat Rolul şi importanţa resurselor umane au fost prezentate noţiuni teoretice despre organizaţie, despre resursele umane din cadrul unei organizaţii şi rolul acestora, precum şi despre elementele care le caracterizează. S-au arătat mai multe teorii de conducere a oamenilor din organizaţie. Au fost definite mai multe categorii de personal, modul în care se poate face recrutarea indivizilor, identificarea posibilităţilor de atribuire a rolurilor din cadrul unei echipe, factorii de influenţă în motivarea personalului.

Tot în primul capitol au fost analizate funcţiile resurselor umane necesare pentru a fi asigurată eficienţa. Resursele umane au puterea de a introduce riscuri pentru că gradul de motivaţie nu este permanent. De remarcat este că resursele umane sunt valoroase, greu de imitat sau de înlocuit.

În capitolul al II lea, intitulat Rolul liderului în asigurarea succesului muncii în echipă, au fost analizate trăsăturile specifice liderului, calităţile, tipuri de lider şi rolul acestuia. Au fost prezentate strategiile şi factorii pe care un conducător al echipei trebuie să-i aplice. Acesta trebuie să ţină cont de personalităţi, cultură, structură, roluri. Liderii determină succesul echipei, dar o echipă de succes nu depinde doar de lider ci și de membrii ei, iar pentru rezolvarea sarcinilor şi problemelor sunt necesare decizii.

Au fost identificaţi factorii de conduită ai unei echipe performante, aspectele negative de comportament şi aspectele pozitive. Concluzia a fost că succesul pe o perioadă îndelungată este asigurat prin concentrarea şi devotamentul membrilor echipei.

Printre aspectele generale ale muncii în echipă generatoare de beneficii au fost enumerate caracteristicile atractive ale muncii, creşterea motivaţiei, influenţele din exterior, satisfacţia muncii. Cu toate acestea s-a stabilit că nu orice problemă se poate rezolva prin apariţia unei noi echipe. Este necesar să fie întrunite mult mai multe condiţii specifice, care să devină caracteristici de bază.

În capitolul al III lea se face prezentarea firmei alese pentru studiul de caz, compania Fieldstar SRL, adică se descriu pe scurt, obiectul de activitate al firmei, ofertele, partenerii, parcul logistic. Pentru atingerea obiectivelor menţionate se utilizează metoda cercetării cantitative şi calitative. Cercetarea are la bază un chestionar format din 12 întrebări care încearcă să definească aspecte referitoare la buna funcţionare a echipelor. În urma analizei răspunsurilor la întrebări se delimitează principalii factori de influenţă din activitatea echipelor, sau principalele obstacole care trebuie înlăturate.

Capitolul al IV lea este reprezentat de concluzii şi propuneri în urma analizelor făcute pe baza întrebărilor din chestionare. Se delimitează obiectivele care se impun a fi explicite, pentru că în funcţie de ele, rezultatele concrete pot varia destul de sensibil conform cu stilul de lucru al echipei. În cazul muncii care se impune a fi centrată pe fiecare angajat, vor rămâne la alegerea echipei sarcina şi alte activităţi de realizat.

În acest ultim capitol se mai menţionează aspecte organizatorice pentru implementarea unor propuneri în vederea eficientizării echipelor şi acţiuni strategice ale liderilor.Capitolul I. Rolul şi importanţa resurselor umane

1.1. Organizațiile și resursa umană

Cu toții facem parte din diverse organizații, în cadrul cărora interacționăm zilnic cu alte persoane și zilnic luăm decizii cu privire la activitățile noastre personale dar și la îndeplinirea funcțiilor ce ne sunt atribuite. Un individ nu ar putea supraviețui prea mult de unul singur, de aceea, se asociază cu alți oameni pentru a face față provocărilor și pentru a administra mai rațional resursele obținute și pentru a găsi siguranță și sprijin emoțional in perioadele de vulnerabilitate. Asocierea și interacțiunea indivizilor (care au facilitat învățarea, cooperarea, coordonarea) au permis progresul extraordinar din știință si cunoaștere ce caracterizează societatea modernă, o societate a organizațiilor.

Organizația este o formă rațională, instituționalizată, de interacțiune a unui grup de persoane, justificată de interesul sau pretextul atingerii unui scop comun, aceasta producând mai bine și mai eficient ceea ce indivizii ar produce singuri, neorganizat. Comportamentul organizațional se referă la studiul comportamentului uman în cadrul unei organizații și implică înțelegerea, predicția și controlul comportamentului uman în organizații.