Inflația vs Șomajul

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 35017
Mărime: 339.30KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA : MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE

Cuprins

INTRODUCERE.4

CAPITOLUL I INFLAŢIA - FORMĂ DE MANIFESTARE A DEZECHILIBRELOR MONETARE

MONEDA SI SISTEMUL MONETAR. ECHILIBRUL MONETAR .5

CONCEPTUL DE INFLAŢIE. CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE.6

Inflaţia declarată (forte) Inflaţia prin cerere.9

Inflaţia prin costuri.11

Inflaţia importată.12

Inflaţia structurală.16

Procesul de dezvoltare al inflaţiei.17

Inflaţia deschisă.17

Inflaţia ascunsă.18

Iesirea din inflatie.19

Inflaţia târâtoare (lentă).21

EFECTELE ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE INFLAŢIEI

Evoluţii economice.22

Consecinţele sociale ale inflaţiei.23

CAPITOLUL II FENOMENUL INFLAŢIONIST ÎN ROMÂNIA

EVOLUŢIA PROCESULUI INFLAŢIONIST

Situaţia economică a României înainte de 1989.25

Procesul inflaţionist în perioada 1990 – 1997.26

CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE

Cauzele principalelor dezechilibre din economie

Dezechilibrul structural între cerere şi ofertă. 29 Politica veniturilor.31 Politica cursului de schimb.33

IMPACTUL INFLAŢIEI

Efecte asupra populaţiei.35

Efecte asupra sectorului real.36

Efecte asupra sectorului financiar.37

POLITICA MONETARĂ ŞI CONTROLUL INFLAŢIEI

Masa monetară.38

Curs de schimb.38

CAPITOLUL III ŞOMAJUL

CONSIDERAŢII GENERALE .40

CONŢINUTUL NOŢIUNII DE ŞOMAJ SI CARACTERISICILE

ŞOMAJULUI.42

CAUZE SI TIPURI DE ŞOMAJ .45

ŞOMAJUL VOLUNTAR SI ŞOMAJUL INVOLUNTAR.RATA

NATURALA A ŞOMAJULUI.46

COSTURILE ŞOMAJULUI. LEGEA LUI OKUN.50

CAPITOLUL IV MĂSURI DE COMBATERE A ŞOMAJULUI

INFORMAREA SI CONSILIEREA PROFESIONALA

MEDIEREA MUNCII.53

ACORDAREA DE CONSULTANTA PENTRU INCEPEREA UNEI

ACTIVITAŢI INDEPENDENTE SAU PENTRU INIŢIEREA UNEI AFACERI 54

COMPLETAREA VENITURILOR SALARIALE ALE ANGAJAŢILOR.54

STIMULAREA MOBILITAŢII FORŢEI DE MUNCA.54

STIMULAREA ANGAJATORILOR PENTRU INCADRAREA IN

MUNCA A ŞOMERILOR.55

CURSURI DE CALIFICARE SI RECALIFICARE.56

CONCLUZII INFLAŢIE vs ŞOMAJ

CURBA PHILIPS.58

RELAŢIA ŞOMAJ-INFLAŢIE.60

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.61

BIBLIOGRAFIE .64

Extras din document

INTRODUCERE

Dacă se poate vorbi despre vreun avantaj al ţărilor ex-comuniste, acela este de a avea o ţintă precisă: economia de piaţă. Ţările europene din acest grup doresc totodată integrarea în Uniunea Europeană, astfel că obiectivul lor fundamental este şi mai clar conturat: ele trebuie să transpună în ţările respective tipul de structuri şi instituţii care funcţionează acum şi care se pregătesc în Uniunea Europeană. Instituţiile, procedurile şi funcţiile trebuie create pornind doar de la modelul care se construieşte acum în ţările membre ale Uniunii Europene.

Politicile urmate de autorităţile acestor ţări trebuie să ţină pasul cu cerinţele noilor obiective. Ştiinţa economică a suferit enorme modificări în ultimele şapte decenii şi totuşi cu greu se poate spune că a ţinut pasul cu schimbările imprimate în primul rând de progresul tehnologic, dar şi de mondializarea economiei. Oricum politica economică nu are altă şansă decât de a se alinia condiţiilor actuale şi viitoare, fără a mai încerca să repete experienţe depăşite de istorie.

În acest cadru, una din problemele importante cu care se confruntă societatea la nivel mondial cât şi naţional este cea a inflaţiei şi a efectelor economice şi sociale ale acesteia. Inflaţia considerată un semn al unor dezechilibre din economie, impune necesitatea controlării ei şi a evitării pe cât posibil a procesului inflaţionist.

Inflaţia şi politicile antiinflaţioniste din România reprezintă obiectul lucrării de faţă.

Datorită multiplelor cauze care îi sunt asociate, inflaţia, ca fenomen persistent şi dăunător în economie, nu poate fi stăpânită decât prin aplicarea unui complex de măsuri corelate, iar rezultatele acestora nu pot apărea, în mod obiectiv, imediat. Esenţial este însă ca politica economică să fie în mod consecvent orientată spre combaterea cauzelor care generează inflaţia, transmiţând astfel un mesaj convingător publicului (agenţi ecoomici şi populaţie) din ţară şi, egal de important, lumii financiare internaţionale.

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macroeconomica ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice şi politico-ideologice.

Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent. In diferitele reglementari nationale si internationale se folosesc si alte criterii delimitative ale somerilor. Aceasta mai ales daca problema in cauza se leaga de ajutorul de somaj si de criteriile acordarii acestuia. Astfel, pentru ca o persoana sa fie declarata somer trebuie sa fie inscrisa pe listele oficiilor de plasare a fortei de munca si sa fie disponibila de a incepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munca. Biroul International al Muncii (B.I.T.) considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat si este disponibila sa inceapa lucrul imediat (in 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Aceasta maniera de abordare a somajului este, in fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, si a celor economico-financiare si investitionale, pe de alta parte. Numai ca atat resursele de munca (oferta de brate de munca), cat si nevoia de munca (cererea de munca) sunt filtrate prin exigentele si regulile unice ale remunerarii si salarizarii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare si tratare a lui, somajul este o disfunctie a pietei nationale a muncii.

CAPITOLUL I

INFLAŢIA - FORMĂ DE MANIFESTARE A DEZECHILIBRELOR MONETARE

MONEDA SI SISTEMUL MONETAR. ECHILIBRUL MONETAR

Moneda este constituita de ansamblul mijloacelor de plata direct utilizabile pentru a efectua platile pe pietele de bunuri si servicii, pentru stingerea datoriilor generate de schimbul de marfuri, este un activ unanim acceptat care poate fi schimbat, conservat, detinut sau imprumutat.

Moneda, care este angajata in divese circuite si insoteste schimburile de marfuri si tranzactiile economice, indiferent de forma pe care o are (moneda-marfa, moneda metalica, moneda fiduciara, moneda scripturala, moneda electronica), indeplineste trei functii. Functiile monedei sunt acelea de intermediar al schimburilor, de masura a valorilor, de instrument de masura a valorii. Faptul ca moneda indeplineste cumulativ aceste functii se explica prin proprietatea esentiala a monedei: lichiditatea prin excelenta.

Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare şi reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului respectiv.

Cu aceeaşi semnificaţie este utilizată definiţia dată de academicianul Costin Kiriţescu după care sistemul monetar naţional reprezintă „ansamblul normelor legale şi al instituţiilor care reglementează, organizează şi supraveghează relaţiile băneşti dintr-un stat”.

Elementele unui sistem monetar rezultă din reglementările monetare ale statului

respectiv, din modul de organizare al circulaţiei monetare, şi trebuie să răspundă următoarelor probleme:

- baza sistemului monetar;

- circulaţia monetară;

- creaţia monetară;

- dimensionarea cantităţii de bani necesară circulaţiei;

- organizarea relaţiilor monetare ale unei ţări cu străinătatea;

- asigurarea stabilităţii sistemului monetar.

Moneda este un simbol, neavand o valoare intrinseca. De aceea, pentru exprimarea valorii se foloseste un etalon. Etalonul reprezinta modalitatea de precizare si concretizare a unitatii monetare.

Valoarea monedei, respectiv puterea de cumparare decurg din nivelul pretului, astfel incat puterea de cumparare a unei cantitati de moneda este variabila, deoarece valoarea bunurilor si serviciilor ce pot fi achizitionate cu aceasta cantitate nu este constanta, relatia dintre cantitatile de bunuri si masa monetara fiind evidentiata prin fluctuatiile pretului.

Starea de echilibru intr-o economie isi are determinantii in conditiile economice, monetare, financiare, valutare si sociale specifice fiecarei economii si fazelor de evolutie a acesteia.

Echilibrul economic este reprezentat de de o constelatie de variabile interdependente care se determina una pe alta, incat nici una dintre variabile nu se poate modifica independent.

Echilibrul static este conceptul primar in care sunt evidente numai conditiile existentei echilibrului, fara a fi relevat modul cum se restabileste el odata perturbat; dimpotriva, echilibrul dinamic ia in considerare si variabila temporala, putand descrie procesul de restabilire al echilibrului.

In ultimele decenii s-a conturat mai degraba ideea unui dezechilibru economic permanent ca fiind o stare de fapt normala. Starea de echilibru este astfel un ideal care nu se atinge, dar care imprima o tendinta autoreglatoare a economiei.

Echilibrul monetar poate fi definit ca fiind starea de identitate intre masa baneasca (oferta de bani) si cererea de bani. Echilibrul monetar nu inseamna intotdeauna si echilibrul economic, deoarece acesta depinde de numerosi alti factori.

Echilibrul financiar ia in considerare numai relatiile de natura financiara.

Asigurarea echilibrului monetar presupune realizarea multor conditii, iar elementul fundamental al asigurarii echilibrului monetar dinamic il reprezinta politica monetara, instrumentele si obiectivele acesteia. Impactul politicilor monetare vizeaza ajustarea si corectarea dezechilibrelor, integrarea echilibrului monetar in echilibrul economic in ansamblu.

Preview document

Inflația vs Șomajul - Pagina 1
Inflația vs Șomajul - Pagina 2
Inflația vs Șomajul - Pagina 3
Inflația vs Șomajul - Pagina 4
Inflația vs Șomajul - Pagina 5
Inflația vs Șomajul - Pagina 6
Inflația vs Șomajul - Pagina 7
Inflația vs Șomajul - Pagina 8
Inflația vs Șomajul - Pagina 9
Inflația vs Șomajul - Pagina 10
Inflația vs Șomajul - Pagina 11
Inflația vs Șomajul - Pagina 12
Inflația vs Șomajul - Pagina 13
Inflația vs Șomajul - Pagina 14
Inflația vs Șomajul - Pagina 15
Inflația vs Șomajul - Pagina 16
Inflația vs Șomajul - Pagina 17
Inflația vs Șomajul - Pagina 18
Inflația vs Șomajul - Pagina 19
Inflația vs Șomajul - Pagina 20
Inflația vs Șomajul - Pagina 21
Inflația vs Șomajul - Pagina 22
Inflația vs Șomajul - Pagina 23
Inflația vs Șomajul - Pagina 24
Inflația vs Șomajul - Pagina 25
Inflația vs Șomajul - Pagina 26
Inflația vs Șomajul - Pagina 27
Inflația vs Șomajul - Pagina 28
Inflația vs Șomajul - Pagina 29
Inflația vs Șomajul - Pagina 30
Inflația vs Șomajul - Pagina 31
Inflația vs Șomajul - Pagina 32
Inflația vs Șomajul - Pagina 33
Inflația vs Șomajul - Pagina 34
Inflația vs Șomajul - Pagina 35
Inflația vs Șomajul - Pagina 36
Inflația vs Șomajul - Pagina 37
Inflația vs Șomajul - Pagina 38
Inflația vs Șomajul - Pagina 39
Inflația vs Șomajul - Pagina 40
Inflația vs Șomajul - Pagina 41
Inflația vs Șomajul - Pagina 42
Inflația vs Șomajul - Pagina 43
Inflația vs Șomajul - Pagina 44
Inflația vs Șomajul - Pagina 45
Inflația vs Șomajul - Pagina 46
Inflația vs Șomajul - Pagina 47
Inflația vs Șomajul - Pagina 48
Inflația vs Șomajul - Pagina 49
Inflația vs Șomajul - Pagina 50
Inflația vs Șomajul - Pagina 51
Inflația vs Șomajul - Pagina 52
Inflația vs Șomajul - Pagina 53
Inflația vs Șomajul - Pagina 54
Inflația vs Șomajul - Pagina 55
Inflația vs Șomajul - Pagina 56
Inflația vs Șomajul - Pagina 57
Inflația vs Șomajul - Pagina 58
Inflația vs Șomajul - Pagina 59
Inflația vs Șomajul - Pagina 60
Inflația vs Șomajul - Pagina 61
Inflația vs Șomajul - Pagina 62
Inflația vs Șomajul - Pagina 63
Inflația vs Șomajul - Pagina 64
Inflația vs Șomajul - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Inflatia vs Somajul.doc

Alții au mai descărcat și

Efectele economice și sociale ale șomajului în România

Înainte de a face o sinteză a definițiilor date șomajului în literatura de specialitate, trebuie precizat că, la origine, noțiunea de șomaj era...

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Te-ar putea interesa și

Curba Phillips ca instrument de analiză a interdependenței inflație - șomaj

I. CORELATIA INFLATIE-SOMAJ Doua dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta un stat contemporan, îndeosebi în perioada de tranzitie...

Inflație versus șomaj - care este râul cel mai mare

DIVERSITATEA BANILOR O diversitatea uimitoare de mijloace au fost folosite ca bani de-a lungul timpului. Cuvantul “pecuniar” provine din latina,...

Analiza legăturilor dintre inflație și șomaj

I.1.Scurtă prezentare a fenomenului de inflaţie în România Înainte de a trece la o analiză detaliată în ce priveşte manifestarea fenomenului...

Corelația dintre inflație și șomaj în economia de piață

Această lucrare îşi propune să aducă în atenţia dumneavoastră una dintre cele mai reprezentative teorii din lumea economiei, realizând astfel un...

Inflație vs șomaj

,,Inflaţia …Dezordinea dezordinelor este aşa de mare astăzi la toate mărfurile,incât, dacă lucrurile nu sunt îmbuntăţie şi însănătoşite, există...

Relația dintre inflație și șomaj

In prezenta lucrare analizez relatia dintre inflatie si somaj. Aceasta este structurata in trei sectiuni. In prima putem gasi informatii...

Curba Phillips - un compromis în relația inflație - șomaj ?

INTRODUCERE “Dacă şomajul scade sub o anumită rată, inflaţia se accelerează. Rata suficient de înaltă a şomajului, care poate evita acest lucru,...

Inflația vs șomaj - care este răul mai mare

1. Inflatia 1.1 Ce este inflatia ? Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si care poate...

Ai nevoie de altceva?