Management - Psihologia Muncii

Capitolul 1

1. CONSIDERATII MANAGERIALE

Abordarile in intelegerea motivatiei sunt diferite pentru ca multi teoreticieni au dezvoltat propriile opinii si teorii cu priviere la motivatie. Ei au abordat motivatia pornind de la diferite puncte de vedere, de la idei detereminate de conditiile sociale si economice de la aceea vreme. Nici una dintre abordari nu poate fi considerata cea mai corecta. Fiecare isi aduce contributia la intelegerea comportamentului uman si are limitele ei.

Managerii sunt tot mai mult preocupati de motivare in munca lor, cu atat mai mult cu cat angajatii doresc recunoastere si imlicare in satisfacerea nevoilor, fara ca autoritatea si controlul extern sa mai aiba efectul din trecut. Pentru a explica motivatia in primul rand incercam sa intelegem “ de ce”-urile comportamentului: “ De ce un individ actioneaza altfel decat altul?”, “ De ce un individ inceteaza sa faca un anumit lucru desi ii este necesar?”, “ De ce un acelasi motiv poate conduce la comportamente diferite ?”.

2. SCURTA RETROSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR MOTIVATIONALE

Din punct de vedere istoric preocuparile privind teoretizarea motivatiei au parcurs un drum similar managementului stiintific.

Primele preocupari au fost semnalate la sfarsitul secolului XIX atat printre practicienii managementului cat si printre psihologi.

T.W.Taylor, fodatorul managementului stiintific administrativ, formuleaza o serie de pricipii ale motivatiei in munaca:

- selectia executantilor dupa capacitatea de a executa corect instructiunile. Apicarea acestui princiliu a condus la rationalizarea muncii prin standardizare, prin eliminarea miscarilor inutile.

- alegerea celor capabili din punct de vedere fizic de performante ridicate, principiu utilizat ulterior in selectia, formarea si promovarea profesionala;

-salarizarea corespunzatoare care a declansat propriu-zis preocuparile asupra procesului complex al motivatiei;

Taylor concenreaza solutionarea cresterii eficientei in doua mari directii: uniformizarea muncii prin standardizare si folosireaa banilor ca stimulent. Potrivit lui, dorinta de a avea bani stimuleaza uniform oamenii si reprezinta aproape singura explicatie a muncii.

Trepat insa patronii refuza cresterea sumelor datorate depasirilor de norma, si procedeaza la refacerea lor. Aceasta atitudine produce nemultumiri in randul angajatilor, stimuland apariltia si dezvoltarea miscarii sindicale.

E. Mayo este cel solicitat in 1920 sa rezolve nemultumirile salariale ale unei intreprinderi din Philadelphia. Cercetand cauzele acestor nemultumiri, el ajunge la concluzia ca acestea provin din caracterul moton al muncii si din pauzele nerationale. Soutia oferita de el a fost una extrem de simpla – adoptarea schemei propusa de muncitori pentru pauzele de munca. Ulterior, Mayo isi extinde cercetarile in psihologia industriala ajungand la concluzia ca banii pot fi un stimulent eficient doar in combinatie cu stimulente de alta natura.