Managementul calității

Până la apariţia producţiei în masă , artizanii şi-au finisat produsele individuale şi au inspectat calitatea muncii proprii sau cea a unui ucenic înainte de furnizarea produsului către client. Dacă clientul avea neplăceri în privinţa produsului , el trata direct cu artizanul.

În aşezarea producţiei de masă, paşii mici pentru a crea un produs finit sunt împărţiţi între diferiţi indivizi care execută fiecare o singură operaţie repetitivă. Orice spaţiu necesar producţiei în masă va avea două nevoi. Mai întâi, pentru a fi interşanjabile, componentele trebuie să fie aproape identice. Aceasta permite ansamblului să selecteze la întâmplare o piesă dintr-un grup şi să o ansambleze cu o altă piesă aleasă la întîmplare. Pentru ca aceasta să se desfăşoare fără probleme, în cadrul specificaţiilor stabilite de designer. Producerea cu o variaţie minimă şi în cadrul specificaţiilor este adesea a doua cerinţă. Dacă componentele nu sunt făcute după specificaţii , în cadrul asamblării o piesă aleasă la întâmplare pote să nu se potrivească cu celaltă componentă. Această situaţie înlătură ideea de componente intreşanjabile. Principiile calităţii implică întrunirea acestor două calităţi.

CAPITOLUL 1

1.1.Fundamentele teoretice ale managementului calităţii

Fundamentele teoretice ale managementului calităţii au fost definite pe baza cercetărilor şi lucrărilor elaborate de pionierii mişcării pentru calitate - oameni de ştiinţă , dar şi practicienii, începând cu anii 80.

În prezent managementul calităţii se profilea ză tot mai mult ca un imperativ major al dezvoltării întreprinderilor. Este elocvent în acest sens că, în anul 1988, s-a constituit Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii - EFQM- prin participarea a 14 mari înreprinderi industriale occidentale. Această funcţie urmăreşte consolidarea poziţiei industriei europene pe piaţa mondială,pe seama îmbunătăţirii calităţii produselor , serviciilor şi proceselor prin valorificarea modelului japonez de abordare a calităţii. Importanţa managementului calităţii rezultă cel puţin din următoarele considerente:

-în primil rând pentru a întreprinderi , a realiza şi menţine calitatea dorită de client, în condiţii de eficienţă reprezintă o necesitate în afaceri. Realizarea acestui deziderat este condiţionată de eficienţă ,de utilizarea planificată şi eficientă a resurselor umane , materiale şi financiare de care dispune.

-pe de altă parte ,clientul doreşte să aibă încredere în capacitatea întreprinderii de a-i furniza calitatea cerută şi de a menţine această calitate. Pentru câştigarea acestei încrederi întreprinderea trebuie să fie în măsură să demonstreze că are implementat un sistem al calităţii eficient.

În afara celor două specte menţionate , întreprinderea trebuie să ia tot mai mult în considerare cerinţele societăţii, concretizate înreglementări şi alte restricţii, care vizează protecţia vieţii şi sănătăţii individului şi protecţia mediului înconjurător.

1.2. Definirea Managementului Calităţii

În literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiţii ale Managementului Calităţii.

Juran , considerat în acest sens un adevărat “deschizător de drumuri” defineşte Managementul Calităţii prin funcţiile sale în termenii “trilogiei calităţii”. În opinia sa Managementul Calităţii cuprinde trei procese principale de management : planificarea calităţii , ţinerea sub control a calităţii şi îmbunătăţirea calităţii. Aceste trei procese sunt interdependente.

Unii autori preferă să folosească termenul de “ asigurare a calităţii în sens larg “ în locul celeia de Management al Calităţii acest concept este definit ca reprezentând “totalitatea activităţilor desfăşurate pentru obţinerea calităţii”, activităţi care se regăsesc în toate etapele realizării produsului.(12:16)

Asigurarea calităţii în sens larg ar inlude aspeate tehnice, economice, juridice, ergonomice , psihologice. Funcţiile sale de bază sunt considerate : planificarea, verificarea ( asigurarea calităţii în sens restrâns ) şi ţinerea sub control a calităţii.

În opinia lui J. Kelada, Managementul Calităţii reprezintă : “un ansamblu de activităţi având ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optimă a resurselor Acest ansamblu cuprinde activităţi de planificare, coordonare, organizare, control şi asigurare a calităţii.”. el consideră că orice întreprindere îşi propune o serie de “obiective strategice “ :economice, sociale, tehnice, comerciale care se realizează prin intermediul unor “ obiective operaţionale”.Acestea din urmă ar fi :obţinerea unor produse de calitate corespunzătoare cerinţelor, în cantitatea solicitată, la termenul convenit şi care să fie disponibile la locul sau pe piaţa dorită, toate acestea în condiţiile unor costuri minime.

Fiecare dintre funcţiunile întreprinderii terbuie să urmărească , în opinia sa , la îndeplinirea acestor obiective operaţionale. Rezultă, prin urmare, că managementul calităţii este parte integrantă a managementului întreprinderii.

Kelada consideră că managementul calităţii nu trebuie să onstituie un apanaj al tehnicienilor. Responsabilitatea acestuia revine conducerii de vârf şi coordonatorilor fiecărei unităţi funcţionaledin întreprindere.

Definiţia cea mai larg acceptată a Managementului Calităţii este în prezent cea dată de standardul ISO 8402. Potrivit acestui standard, Managementul Calităţii reprezintă ansamblul activităţilor funcţiei generale de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementează în cadrul sistemului calităţii, prin mijloace cum ar fi planificarea , ţinerea sub control, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii. În continuare se precizează că Managementul Calităţii reprezintă responsabilitatea tuturor nivelurilor de management, dar rolul de coordonare revine conducerii de vârf a întreprinderii. Implementarea Managementului Calităţii se realizează cu participarea ttuuror membrilor organizaţiei.

Punctul de plecare în managementul calităţii îl reprezintă elaborarea politicii calităţii, cuprinzând orientările generale ale întreprinderii în acest domeniu şi stabilirea responsabilităţilor pentru toate activităţile pe care le implică realizarea obiectivelor calităţii. Aceste activităţi se referă la planificare , ţinerea sub control şi îmbunătăţirea calităţii, activităţi care se desfăşoară în cadrul sistemului calităţii întreprinderii.

Sistemul calităţii este definit ca reprezentând structura organizatorică , procedurile, procesele şi resursele necesare pentru implementarea Managementului Calităţii.(7:34-35)

1.3. Evoluţia managementului calităţii

Conceptul de calitate a parcurs un drum lung de la începutul secolului al - xx-lea. Sistemele pentru monitorizarea şi managementul calităţii au fost dezvoltate rapid. Din 1970 activittăţi simple de inspecţie au fost ănlocuite sau completate de controlul calităţii , asigurarea calităţii a fost dezvoltată şi perfecţionată , şi acum multe companii lucrează prin TQM. În această progresie , pot fi identificate patru stagii : inspecţia, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi managementul calităţii totale trebuie menţionat că termenii sunt folosiţi aici pentru a indica nivele într-o progresie ierarhică a managementului calităţii.

1.3.1. Inspecţia

Este definită prin “ activităţi precum măsurarea, examinarea , testarea uenia sau mai multor caracteristici ale produsului sau serviciului şi compararea acestora cu cerinţe specificate , pentru a determina conformitatea “ (ISO 8402)

La un moment dat inspecţia a fost privită ca fiind singura cale pentru asigurarea calităţii : “ totalitatea caracteristicilor şi trăsăturilor unui produs sau serviciu care se bazează pe capacitatea sa de a satisface nevoile “ (ISO 8402) sub un sistem simplu bazat pe inspecţie, sunt examinate una sau mai multe caracteristici ale produsului , serviciului sau activităţi , măsurate, testate sau evaluate apoi comparate cu cerinţe specificate pentru a testa conformitatea. În mediul manufacturier sistemul este aplicat pentru bunurile obţinute , componente şi ansambluri la puncte apropiate în proces şi înainte ca bunurile finite să fie trimise la depozit.

În servicii şi comercializare sistemul este aplicat sistemul este aplicat în punctele cheie - în producere şi procesele de livrare. Activitatea de inspecţie este , în principal, executată de oameni special angajaţi pentru acest scop. Componentele, actele , produsele şi bunurile care nu sunt conforme cu specificaţiile pot fi aruncate, reprelucrate, modificate sau trecute în concesiune.

Sistemele simple bazate pe inspecţie sunt de obicei folosite doar în cadrul întreprinderii şi nu implică furnizori sau clienţi.