Managementul deșeurilor industriale din cadrul SC RAAL SA

Introducere

Reciclarea deşeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanţă pentru salubritatea generală a Terrei, amploarea fenomenului condiţionând în mare parte dezvoltarea economică. Explozia industrialã a secolului XX şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la creşterea, dezvoltarea şi diversificarea consumului de bunuri materiale şi de alimente, cauzând creşterea proporţională a cantităţii de deşeuri şi reziduri.

Deşeurile reprezintă o problemã reală în România şi ne lovim de ele începând de la mucurile de ţigară şi gumele de mestecat până la molozul din construcţii.

Problema gestionării deşeurilor se manifestă şi în România, tot mai acut, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri. Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute, acestea fac ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus, provocând, în cazul evacuării şi depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului şi a apei. Pot fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se mari dezechilibre în cadrul lanţurilor trofice.

În România s-au demarat iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, dar fără succes. Actual, reciclarea este reluată, dar reuşita politicii de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor care trebuie începută chiar din prima fază, colectarea separată a materialelor refolosibile.

Motivaţia alegerii temei

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor îl constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Politica privind deşeurile urmăreşte reducerea consumului de resurse şi favorizează aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor”, care clasifică diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie şi eliminarea prin incinerare sau depozitare. Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deşeurilor, urmată de minimizarea cantităţii de deşeuri, reutilizarea deşeurilor, reciclarea, recuperarea de energie şi, în ultimul rând, eliminare prin incinerare sau depozitare. Cu toate că ierarhia deşeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o societate a reciclării şi recuperării înseamnă că reutilizarea şi reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare.

Am ales ca studiu de caz o societate comercială din judeţul Bistriţa–Năsăud, S.C. RAAL S.A., deoarece este în oraşul meu natal şi sunt în cunoştinţă de cauză cu problemele generate de gestionarea deşeurilor. În această lucrare am folosit ca metode, în analiza critică a cunoaşterii, fişe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate, observaţii direct de pe teren, prelucrarea datelor şi redactare. Prin această lucrare am încercat să analizez deficienţele sistemului de management al deşeurilor din judeţul Bistriţa–Năsăud prin prisma analizei sistemului integrat de management al deşeurilor promovat global şi al metodelor implicate.

Scopul acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al deşeurilor din cadrul societaţii SC.RAAL S.A prin prisma analizei metodelor principale de gestionare a deşeurilor la nivel global şi prezentarea stadiului actual al judeţului Bistriţa–Năsăud în ceea ce priveşte managementul deşeurilor.