Cuprins
- Introducere 18
- Capitolul I Elemente de seismologie 19
- 1.1 Cutremurele 19
- 1.2 Originea cutremurelor 20
- 1.2.1 Cutremure tectonice 20
- 1.2.2 Cutremurele de naturã vulcanicã 21
- 1.2.3 Explozii 21
- 1.2.4 Cutremure de prãbusire 21
- 1.2.5 Cutremure induse de rezervoare de apã masive 22
- 1.2.6 Impactul cu corpuri extraterestre 22
- 1.3 Hipocentrul si epicentrul 23
- 1.4 Undele seismice 24
- 1.5 Magnitudinea si intensitatea 26
- 1.6 Frecventa cutremurelor 30
- 1.7 Înregistrarea seismelor 30
- 1.8 Prezicerea cutremurelor 33
- Capitolul II Planul de apãrare al Municipiului Bucuresti în cazul producerii unei situatii de
- urgentã provocate de cutremure 40
- 2.1 Scop 40
- 2.2 Obiective 40
- 2.3 Caracteristicile zonelor cu risc ridicat 41
- 2.3.1 Asezare si relief 41
- 2.3.2 Clima 42
- 2.3.3 Structura geologicã 43
- 2.3.4 Seismicitatea 44
- 2.3.4.1 Seismicitatea României 44
- 2.3.4.2 Seismicitatea Bucurestiului 46
- 2.3.5 Organizarea teritorialã a Municipiului Bucuresti 50
- 2.3.6 Institutii, monumente si obiective turistice 57
- 2.3.7 Dezastre care au afectat Bucurestiul 58
- 2.3.7.1 Incendii 58
- 2.3.7.2 Cutremure 59
- 2.3.7.3 Inundatii 62
- Capitolul III Managementul interventiei în caz de dezastru 64
- 3.1 Principii generale 64
- 3.2 Institutii, organizatii si forte de interventie implicate în managementul interventie. 66
- 3.2.1 Atributiile prefectului 67
- 3.2.2 Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentã (O.U.G. nr.
- 21/2004) 68
- 3.2.3 Protectia civilã (Legea nr. 481/2004) 69
- 3.2.4 Administratia publicã localã 70
- 3.2.5 Inspectoratul judetean pentru Situatii de Urgentã 71
- 3.2.6 Serviciile publice comunitare profesioniste si voluntare pentru situatii de
- urgentã 71
- 3.2.7 Serviciile medicale de urgentã 72
- 3.2.8 Politia 73
- 3.2.9 Unitãtile de jandarmi 73
- 3.3 Centrul de conducere a actiunilor 73
- 3.4 Mãsuri de protectie si de interventie. 74
- 3.4.1 Mãsuri si actiuni în perioada predezastru: 74
- Managementul situatiilor de urgentã
- produse de cutremure în zone aglomerate urbane
- 4
- 3.4.2 Mãsuri si actiuni în perioada de incidentã a unui dezastru specific: 75
- 3.4.3 Mãsuri si actiuni în perioada post dezastru specific: 76
- 3.5 Reguli de bazã privind protectia antiseismicã 78
- 3.5.1 Mãsuri de prevenire a avariilor, accidentãrilor si rãnirilor în cazul producerii
- unui cutremur 78
- 3.5.2 Recomandãri pentru persoanele surprinse de producerea unui cutremur puternic
- 81
- 3.5.3 Mãsuri pentru revenirea rapidã la normal dupã producerea unui cutremur
- puternic 82
- 3.5.4 Metode de pregãtire a populatiei si a elevilor prin acumularea de cunostinte
- necesare protectiei antiseismice 84
- 3.6 Actiuni specifice situatiilor de urgentã provocate de seisme: 87
- a) Informarea 87
- b) Înstiintarea 87
- c) Avertizarea populatiei 88
- d) Cãutarea, cercetarea si evaluarea efectelor negative 88
- e) Notificarea 88
- f) Deblocarea, descarcerarea si salvarea persoanelor 88
- g) Evacuarea persoanelor, populatiei sau bunurilor periclitate 88
- h) Acordarea asistentei medicale de urgentã 89
- i) Prevenirea îmbolnãvirilor în masã 89
- j) Prevenirea si stingerea incendiilor 90
- k) Asigurarea transportului fortelor si mijloacelor de interventie, persoanelor evacuate si
- altor resurse 90
- l) Paza, ordinea îndrumarea circulatiei, restrictii de circulatie 90
Extras din licență
Introducere
Baza acestei lucrãri o constituie strategia de actiune si de management al situatiilor de
urgentã create în urma producerii unui cutremur într-o zonã cu o densitate mare a populatiei, în
situatia de fatã fiind vorba despre municipiul Bucuresti.
Lucrarea este structuratã pe sapte capitole, în primul capitol prezentându-se câteva
elemente de seismologie.
stiindu-se cã, din punct de vedere economic si logistic, pentru a preveni sau a limita
efectele unui dezastru se consumã mult mai putine resurse decât în cazul înlãturãrii pagubelor si
revenirii cât mai rapid la normal, în capitolul al doilea este elaborat planul de apãrare al
municipiului Bucuresti în cazul producerii unui cutremur puternic.
Plecându-se de la premisa cã o planificare bunã, o organizare si o implementare corectã
conduce la buna desfãsurare a lucrurilor, în capitolul al treilea este prezentat managementul
interventiei în cazul producerii unui dezastru evidentiindu-se principiile, atributiile, competentele
si responsabilitãtile fiecãrei pãrti implicate.
Capitolul al patrulea trateazã o solutie eficientã, doar în perioada de primãvarã – varã,
pentru adãpostirea de urgentã a populatiei sinistrate în urma producerii unui dezastru.
Capitolul al cincilea prezintã regulile de bazã pentru planificarea activitãtilor în vederea
pregãtirii si protectiei antiseismice.
În al saselea capitol am prezentat un soft revolutionar care permite simularea
cutremurelor vrâncene pe baza unor scenarii predefinite. Pentru Bucuresti, se dovedeste a fi
foarte util tinând cont cã aici se regãseste cea mai mare densitate de populatie, cea mai mare
concentrare de clãdiri, noi si vechi, de diverse înaltimi.
Lucrarea se încheie cu un calcul de forte si mijloace în cazul izbucnirii unui incendiu în
Spitalul de Fono-Audiologie si Chirurgie Functionalã ORL ”prof.dr.Dorin Hociota”, Bucuresti.
Managementul situatiilor de urgentã
produse de cutremure în zone aglomerate urbane
19
Capitolul I Elemente de seismologie
1.1 Cutremurele
Cutremurul de Pãmânt este unul din cele mai înspãimântãtoare si distrugãtoare
fenomene ale naturii de pe Terra. Potentialul enorm de distrugere se datoreazã energiei
cutremurului, care, la un seism deosebit de puternic, este de zece-douãzeci de mii de ori mai
mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.
si mai groaznic este faptul cã acest fenomen se poate produce prin surprindere, în orice
conditii climaterice, în orice perioadã a anului si a zilei. De aceea, miscãrile seismice au efecte
psihologice negative asupra oamenilor, obisnuiti sã considere Pãmântul ca un suport sigur. În
momentul când totul în jur se zguduie violent, cad obiecte, trosnesc peretii si se prãbusesc
clãdiri, oamenii sunt cuprinsi de o spaimã cumplitã, dupã care îsi revin cu greu.
Figura 1. Distributia seismelor pe Glob
Dupã harta seismicitãtii se poate constata cã pe Glob existã arii imense unde
cutremurele nu se produc. Aceste regiuni numite aseismice sunt reprezentate de scutul baltic,
regiunea canadianã, regiunea brazilianã, regiunea africanã, regiunea australianã, platforma rusã,
Groenlanda s.a. Dar sunt si teritorii în care seismele se manifestã puternic si frecvent, cum sunt:
Managementul situatiilor de urgentã
produse de cutremure în zone aglomerate urbane
20
• cercul de foc al Pacificului, cãruia îi revin circa 80% din cutremurele puternice globale si
90% din toatã energia seismicã anualã;
• brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde si muntii Carpati cu zona seismogenã
Vrancea.
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioarã a Oceanului Pacific, Riftul
Est-African s.a. au o activitate seismicã mai redusã.
1.2 Originea cutremurelor
1.2.1 Cutremure tectonice
Majoritatea cutremurelor de pãmânt pot fi explicate coerent de teoria plãcilor tectonice.
Conform acestei teorii, învelisul exterior al Pãmântului (litosferã) este format din câteva masive
imense de rocã relativ stabile, denumite plãci tectonice. Acestea au în medie o grosime de
aproximativ 80 kilometri si sunt deplasate de miscarea de convectie din manta, care la rândul
sãu este creatã de cãldurã generatã în nucleu. Miscarea relativã a plãcilor tectonice este
responsabilã pentru o parte importantã a activitãtii seismice mondiale. Coliziunea dintre plãcile
litosferice, distrugerea marginilor plãcilor tectonice în zonele de subductie (zone convergente)
la alunecarea unei plãci sub o altã placã, sau expansiunea în zona rifturilor oceanice (zone
divergente) sunt toate mecanisme care produc tensiuni si fracturi semnificative în scoarta
terestrã. Multe cutremure majore se datoreazã alunecãrii de-a lungul faliilor transcurente.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Situatiilor de Urgenta Produse de Cutremure in Zone Aglomerate Urbane.pdf
Alții au mai descărcat și
Baza acestei lucrări o constituie strategia de acţiune şi de management al situaţiilor de urgenţă create în urma producerii unui cutremur într-o...
3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...
Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...
Resursa umana (cea mai importanta) trebuie sa fie CONSERVATA pe toate caile, inclusiv prin realizarea securitatii si sanatatii in munca din...
WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...