Piața serviciilor de transport

INTRODUCERE

Piaţa transporturilor poate fi definită ca reprezentând spaţiul în care nevoia de transport a expeditorilor, respectiv cererea, se întâlnește cu oferta de transport a operatorilor, rolul hotărâtor fiind nevoia de transport a expeditorilor, respectiv cererea.

Din punct de vedere al aspectelor economice, fără transporturi, posibilităţile de a face comerţ ar fi fost limitate pe anumite pieţe locale. Pe măsură ce s-au dezvoltat și perfecţionat mijloacele de transport, piaţa a putut fi extinsă în cadrul naţional și internaţional, sporind capacitatea de absorţie a acesteia. Prin intermediul transporturilor s-a facut posibil un schimb mult mai bun între cererea și oferta pentru diverse mărfuri și produse pe plan naţional și internaţional.

Aspectele sociale ce sunt generate de activitatea de transport se referă în principal la deplasarea liberă și mult mai rapidă a oamenilor, facilitând schimbul de idei și de experienţă ce duce la dezvoltarea gradului de gândire și cunoaștere umană. Totodată pe măsura dezvoltarii și perfecţionarii transporturilor s-a extins și activitatea de turism pentru odihnă și recreere, sau în scopuri terapeutice atât pe plan intern cât și extern.

Pe scena politică, transportul vizează întărirea economiei naţionale prin înlăturarea limitelor impuse de distanţa dintre centrele economico-sociale și circulaţia rapidă, operativă a mărfurilor și persoanelor, implementarea politicii de amplasare a forţei de producţie pe teritoriul ţării și întărirea capacităţii de apărare a ţării.

Transporturile au un rol și un loc bine cunoscut în economia naţională, reprezentând un sistem dinamic și raţional care a cunoscut o permanentă dezvoltare cantitativă, calitativă şi structurală, ţinând pasul cu dezvoltarea producţiei, a stiinţei şi tehnicii.

CAPITOLUL I. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND SERVICIILE DE TRANSPORT

1.1 Noţiuni generale

Dezvoltarea sistemului de transport s-a realizat ca o necesitate a satisfacerii cererilor de transport adresate de societate. Nevoilor tot mai accentuate de mobilitate a mărfurilor şi călătorilor, le-au fost oferite moduri de transport din ce în ce mai sofisticate atȃt tehnic, cȃt, şi infrastructural.

Transporturile reprezintă sistemul circulator al întregii planete şi al fiecărei ţări, avȃnd implicaţii profunde în domeniul producţiei şi al schimbului fiind o ramură esentială de care depinde calitatea celorlalte sectoare economice şi sociale.

Pentru a înţelege cȃt mai corect această activitate trebuie să definim serviciile de transport. Din punct de vedere etimologic cuvȃntul “transport” îşi are originile în limba Latină fiind un cuplu de două cuvinte, “trans” care înseamnă a traversa şi “portare” ce se traduce a căra. Privind însă mai departe putem defini transportul ca un ansamblu de produse sau de persoane ce se deplasează împreună în condiţii stabilite cu ajutorul unui mijloc de transport pe un anumit traseu. Este o ramură a economiei naţionale care are ca obiect activităţi sociale de deplasare a produselor de la producători spre consumatori, precum şi transportarea persoanelor cu ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generală a populaţiei .

Transporturile mai pot fi definite şi ca ramura a economiei naţionale ce cuprinde totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene şi navale care asigură circulaţia bunurilor şi a persoanelor, cȃt şi ca totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat şi în condiţii bine determinate .

Activitatea de transport este o ramură distinctă a producţiei materiale şi a activităţii economice contribuind nemijlocit la dezvoltarea forţelor de producţie, la creşterea economică pe plan mondial, ajutȃnd la valorificarea tuturor zonelor geografice, făcând legătura între agricultură şi industrie.