Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAP.1. PRINCIPALELE COORDONATE ALE TURISMULUI
- DIN STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA, JUDEŢUL VÂLCEA,
- PERIOADA 2003-2005 2
- 1.1. Prezentarea generală a statiunii 2
- 1.1.1. Localizare. Cai de acces 2
- 1.1.2. Scurt istoric 2
- 1.2. Atracţiile turistice ale statiunii 3
- 1.2.1. Resurse turistice naturale 3
- 1.2.2. Resurse turistice antropice 5
- 1.3. Structura şi dinamica bazei tehnico-materiale a turismului din staţiunea Călimăneşti-Căciulata în perioada 2003-2005 6
- 1.3.1. Unităţi de cazare 6
- 1.3.2. Unităţi de alimentatie publica 8
- 1.3.3. Echipamente şi modalităţi de tratament 9
- 1.3.4. Echipamente şi modalităţi de agrement 10
- 1.4. Evoluţia circulatiei turistice din staţiunea Călimăneşti-Căciulata în perioada 10
- 1.4.1. Structura sosirilor de turişti pe tipuri de unitati 10
- 1.4.2. Structura innoptarilor pe tipuri de unitati 12
- 1.4.3. Durata medie a sejurului 13
- 1.4.4. Gradul de ocupare a capacităţii de cazare 14
- 1.5. Servicii turistice oferite de statiunea Calimanesti-Caciulata 14
- 1.5.1. Servicii turistice de baza 15
- 1.5.2. Servicii turistice suplimentare 15
- 1.6. Principalele forme de turism practicate în staţiunea Călimăneşti-Căciulata 16
- CAP. 2. CONCEPŢIA DE REAMENAJARE ÎN SCOPURI TURISTICE A STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA 18
- 2.1. Previziunea circulatiei turistice viitoare 18
- 2.1. Reamenajarea hotelului Central 19 2.1.1 Condiţiile de cazare 19
- 2.1.2 Baza de tratament si relaxare 20
- 2.2 Reamenajarea izvoarelor cu apa termala 20
- 2.3 Reamenajarea strandurilor termale 21
- 2.4 Reamenajarea traseelor montane 22
- 2.5 Reamenajarea falezei Oltului 23
- CAP. 3. DIRECTII DE DEZVOLTARE TURISTICA A STATIUNII CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA 24
- 3.1. Organizarea şi promovarea unor noi forme de turism 24
- 3.1.1 Turismul montan 24
- 3.1.2 Ecoturismul 25
- 3.1.3. Turismul de aventura 29
- 3.2. Diversificarea activitatilor de agrement 32
- 3.2.1 Activitati nautice 32 3.2.2 Activitati terestre 33
- 3.2.3 Activitati de iarna 33
- CAP. 4. CALCULUL INVESTITIEI NECESARE REAMENJĂRII ÎN SCOPURI
- TURISTICE A STAŢIUNII 34
- 4.1. Calculatia costurilor 34
- 4.2. Surse de finantare 40
- 4.3. Amortizarea investitiei 42
- CONCLUZII 43
- ANEXE 44
- BIBLIOGRAFIE 46
Extras din licență
INTRODUCERE
Inclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calitatii vietii, turismul isi merita pe deplin importanta pe care i-o acorda astazi oamenii de cultura din toate domeniile cunoasterii. Infinitatea de interdependente din economia mondiala, precum si tehnica actuala care, comprimand timpul si spatiul, apropie civilizatiile si popoarele, creeaza turismului o functie mult mai complexa decat cea amintita, si anume cea de mijlocitor al accesului intregii omeniri la tezaurul de civilizatie si frumusete al umanitatii.
Activitatea turistica se numara printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica a secolului XX, si mai ales a celei de-a doua parti a acestuia.
In perioada moderna, societatea omeneasca, indiferent de forma relatiilor de productie, de sistemul social-politic existent, s-a industrializat la scara planetara. Societatile industrializate, mai mult sau mai putin dezvoltate, au ca trasatura definitorie o importanta concentrare a populatiei in centre urbane, in cadrul carora, pe suprafete restranse, se inregistreaza aglomerari ale locurilor de scolarizare si de munca, ale cailor si mijloacelor de transport, ale familiilor in blocuri de locuinte, ale punctelor de distractie. De asemenea, societatea industializata ofera posibilitati nelimitate de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre care: cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber, prin reducerea duratei zilei si saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea sperantei medii de viata, dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de informare.
In acelasi timp insa, societatea moderna are si o serie de efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub forma agresivitatilor biologice (poluare, lipsa de miscare, maladii, etc.), precum si a celor de ordin nervos (stres psihic, constrangeri din viata sociala si profesionala, etc.). De aici, si nu numai, apare dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane de a-si petrece timpul liber calatorind, cautand sau visand la locuri linistite din natura, vizitand orase si sate de bastina sau din alte tari, pentru a cunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si ingriji sanatatea. Si, avand in vedere cresterea considerabila a populatiei in majoritatea tarilor, precum si diminuarea influentei factorului distanta-timp, ca urmare a modernizarii mijloacelor de transport, turismul a cunoscut o “explozie” fara precedent, constituind una dintre cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane.
In prezent, turismul reprezinta cea mai mare afacere economica din lume, cu incasari de peste doua trilioane dolari pentru ambele forme de turism (national si international), el depasind lejer doisprezece procente din afacerile intretinute anual in economia mondiala. Turismul a trecut, ca pozitie, inaintea cheltuielilor militare mondiale, de mai multi ani estimate la peste o mie miliarde dolari anual. In comertul international cu bunuri substantiale si servicii, turismul ocupa a doua pozitie, dupa petrol, si exista posibilitatea de a trece oricand pe locul intai, daca lumea s-ar bucura de conditii de pace, stingand intr-un viitor nu prea indepartat chiar si conflictele minore, care insa, din pacate, par imposibil de evitat in zilele noastre. “Turismul - un pasaport de pace!”, de mult cunoscuta chemare a Organizatiei Mondiale a Turismului, exprima succint aceasta asociere a pacii cu turismul. Actualmente, sintagma “pacea - pasaport pentru turism!” este in mod egal adevarata, activitatea turistica fiind in mod definitoriu influentata de situatia politica mondiala.
Turismul reprezinta cel mai important factor de refacere fizica si spirituala a omului, de care acesta are atata nevoie. Turismul, prin specificul sau, reprezinta totodata unul din cei mai importanti factori de protejare a mediului inconjurator, mediul reprezentand "materia prima" a activitatii turistice, fara de care aceasta nu ar putea exista. Oferindu-ne posibilitati nelimitate de a descoperi frumusetile si farmecul planetei in care traim, ne determina sa fim mai raspunzatori fata de aceasta, si mai preocupati in protejarea sa.
In acelasi timp, turismul se transpune intr-un pastrator al traditiilor si obiceiurilor stravechi ale popoarelor, care altfel s-ar fi pierdut in negura vremurilor.
Turismul are si un important rol social, foarte multe zone, regiuni, orase, existand doar datorita turismului, care reprezinta singura sursa de venit in aceste spatii geografice. Astfel, incetarea activitatii turistice ar avea efecte dezastruoase in aceste zone, care ar disparea efectiv.
Conceptul de spatiu amenajat inglobeaza o gama larga de fenomene cu caracter spatial, iar amenajarea teritoriului, ca stiinta, are drept continut fundamental “orientarea geografica” a activitatilor economico-sociale.
Amenajarea teritoriului, aplicata la domeniul turismului, reprezinta un efort de dezvoltare planificata, coordonata, a turismului si a altor sectoare ale economiei, in limitele unui spatiu dat. Amenajarea turistica se integreaza procesului general de sistematizare, urmarind valorificarea resurselor specifice si dezvoltarea echilibrata a regiunilor¹
Lucrarea de disertatie îsi propune identificarea principalelor obiective turistice ale statiunii Calimanesti-Caciulata precum si analiza evolutiei activitatii turistice desfasurata în acest areal. Pe aceasta baza vor fi propuse ideile de reamenajare a statiunii în cauza pentru ca, în final, sa fie evidentiate principalele modalitati de dezvoltare si promovare a statiunii, sa fie estimate costurile unei asemenea investitii, accentul punandu-se pe serviciile de agrement.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect de Reamenajare in Scopuri Turistice a Statiunii Calimanesti-Caciulata.doc