Rolul inovării în depășirea crizei organizaționale în firma de servicii

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să cerceteze criza organizaţionala din România, condiţiile care au dus la instalarea ei , felul cum se face simţită pe piaţă şi cazul particular în care efectele acestei crize au fost depăşite prin inovare.

În Capitolul 1 se vorbeşte despre structura organizaţională, se dau câteva definiţii şi exemple şi se încearcă identificarea elementelor care au condus la situaţii limită. Se iau în discuţie particularităţi ale activităţii de servicii , deoarece studiul de caz se va situa în acest domeniu.

În Capitolul 2 se vorbeşte despre efectele crizei şi felul în care acestea pot fi minimalizate prin creativitate şi inovare. Se definesc condiţiile în care se promovează activitatea de creaţie şi strategii care duc la încurajarea structurilor inovatoare. În ultimul subcapitol se revine la domeniul serviciilor şi se defineşte activitatea de servicii bancare.

În Capitolul 3 se prezintă concret o organizaţie din România care face eforturi de inovare a produselor şi serviciilor oferite clienţilor pentru a obţine rezultate optime.

Se face mai întâi o prezentare generală a Bancii Intesa Sanpaolo România SA în contextul legislaţiei actuale din ţara noastră. Se prezintă concret strategia acestei bănci pentru atragerea clientelei.

La finalul capitolului se pot desprinde concluzii şi calea de urmat spre alte măsuri care să îmbunătăţească strategia de inovare a băncii şi implicit depăşirea crizei şi atragerea de noi clienţi.

ARGUMENT. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI.

În ultimii ani, societatea românească a cunoscut o dezvoltare pe un teren nou , insuficient cunoscut până în prezent, marcat de conceptul de criză.

În tot acest timp , managerii , academicienii, sociologii , antreprenorii, cercetătorii , au căutat soluţii viabile şi pe termen lung, au avut o preocupare permanentă pentru depăşirea neajunsurilor , pentru menţinerea unei credibilităţi a organizaţiilor în acest spaţiu divers , inedit, politic şi socio – cultural complex , cu un conţinut economic diversificat în forme de exprimare, cu atitudine agresivă şi ostilă.

Prin ameninţarea crizei toate organizaţiile au fost supuse la presiuni care le-au determinat şi obligat să acorde o deosebită atenţie activităţii proprii, imaginii lor, publicului ţintă, activităţii de marketing, resurselor, inovării.

Activitatea unei organizaţii nu este constantă, ea poate suferi modificări, deteriorări, poate trece prin evenimente interne şi externe, care de multe ori nu pot fi controlate.

Trăim într-o lume a interdependenţelor în care instituţiile şi organizaţiile din orice domeniu de activitate , întâlnesc probleme de orice fel , prin care se poate strica imaginea , sau se ivesc alte consecinţe deosebit de importante la nivel local, uneori chiar la nivel global.

Organizaţiile mai mari au activităţi complexe , iar situaţia lor va depinde de conexiunile pe care le fac.

În cadrul acestor conexiuni, organizaţiile disponibilizează resursele pe care le au şi care stau la baza activităţii, lor cu finalitatea externă sau internă a acestei activităţi. Indiferent de activitate efectul observat este individualizarea organizaţiilor , unele faţă de altele. O firmă are nişte trăsături ale ei prin care este identificată , indiferent de specific şi dacă aceste trasături sunt puternice şi pozitive, ea poate să iasă din comun, să iasă în faţă pe piaţă, să rămână în atenţia clienţilor.