SC Apă Canal 2000 SA

INTRODUCERE

În România, în momentul de faţă, mutaţiile importante care au loc în sectorul public implică schimbări majore şi în sfera serviciilor, determinând o redefinire a obiectivelor urmărite si, implicit, a conţinutului proceselor desfăşurate. Rezultatul acestor schimbări se aşteaptă a fi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru a contribui într-o măsură mai mare la satisfacerea nevoilor sociale ale cetăţenilor.

Concomitent, creşterea ponderii şi importanţei practice a serviciilor în ultimele decenii a determinat, atât pe plan mondial cât şi pe plan intern, intensificarea preocupărilor teoretice în acest domeniu, multe din abordările tradiţionale specifice epocii industriale nemaifiind adecvate pentru „economia serviciilor".

Ţinând cont de aceste două aspecte am structurat conţinutul lucrării de disertaţie intitulată „STUDIU COMPARATIV PRIVIND MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE LOCALE IN MUNICIPIUL PITESTI”, cu studiu de caz la S.C. APA CANAL 2000 SA, S.C. PUBLITRANS S.A., ADMINISTRAŢIA PIEŢELOR" în patru capitole. În procesul de elaborare a acestora am început cu o analiză a conţinutului serviciilor publice, locului şi rolului acestora în economie şi am enumerat diversele sisteme de clasificare statistică ale serviciilor, trecând apoi la prezentarea rolului administraţiei publice centrale şi locale în organizarea şi dezvoltarea serviciilor publice şi a impactului procesului de aderare al României la Uniunea Europeană asupra acestora şi încheind cu un studiu de caz referitor la strategia de dezvoltare a operatorilor S.C. APA. CANAL 2000 S.A., C. PUBLITRANS SA, ADMINISTRAŢIA PIEŢELOR din PITEŞTI

Ultimele evoluţii în domeniu îndreptăţesc caracterizarea economiilor ţărilor dezvoltate ca „economii ale serviciilor" determinând intensificarea preocupării specialiştilor de a depăşi relativa rămânere în urmă a teoriei faţă de practică. Aceste preocupări s-au concentrat în primul rând asupra definirii conceptului de serviciu, problema dificilă datorită extremei eterogenităţi a serviciilor dar şi a caracteristicilor acestora. O concluzie ar fi aceea că datorită procesului permanent de dezvoltare a serviciilor, de apariţie a unor noi tipuri, sfera acestora îşi lărgeşte în continuu dimensiunile şi se îmbogăţeşte cu noi caracteristici. Activităţile de servicii sunt regrupate, potrivit clasificărilor sectoriale ale economiei, în sectorul terţiar, în timp ce sectorul primar include agricultura, silvicultura, pescuitul şi mineritul, iar sectorul secundar industria prelucrătoare şi construcţiile. Analiza diacronică şi sincronică a dimensiunilor sectorului serviciilor evidenţiază puternica tendinţă de „tertiarizare" a economiilor ţărilor dezvoltate precum şi corelaţia între nivelul de dezvoltare a serviciilor si gradul de dezvoltare a economiilor naţionale. Astfel, în ţările avansate din punct de vedere economic, ponderea serviciilor în populaţia ocupată depăşeşte 60 şi chiar 70%, existând totuşi unele diferenţieri chiar şi în cadrul acestor ţări, determinate de particularităţile modelelor de creştere economică, diferenţele de tradiţii şi obiceiuri etc.

Concluzii asemănătoare pot fi desprinse şi din analiza ponderii serviciilor în crearea PIB, Statisticile internaţionale referitoare la acest indicator relevând, pentru toate categoriile de ţări, ritmuri superioare de creştere a PIB în servicii comparativ cu celelalte sectoare ale economiei.

În acelaşi timp, în ţările mediu dezvoltate ponderea sectorului terţiar în ocuparea populaţiei se situează la un nivel de asemenea mediu, de 50-60%, pe când in tarile cu un nivel scăzut de dezvoltare acest indicator ia valori corespunzător mai reduse (30-40%).

Alţi indicatori importanţi ce evidenţiază creşterea dimensiunilor sectorului serviciilor în economia contemporană se referă la numărul agenţilor economico-sociali activi din economie, numărul întreprinderilor active pe sectoare şi ramuri, mărimea şi structura imobilizaţilor corporale, a investiţiilor etc.

Din păcate, deşi în ultimii ani s-au (acut progrese semnificative în acest domeniu, România este departe de nivelul atins de ţările dezvoltate, ponderea populaţiei ocupate în sectorul terţiar în anul 2002 fiind de 34%, iar ponderea serviciilor în crearea PIB de 45,2% deşi cumanii de întreprinderi aferente acestor activităţi reprezenta 78% din total.

În esenţă toate teoriile economice moderne au reconsiderat rolul serviciilor în creşterea economică recunoscând rolul de prim rang pe care acestea le au în prezent în realizarea progresului economic şi social. Din punctul de vedere al clasificărilor statistice ale serviciilor, multitudinea de sisteme de clasificare existente evidenţiază diversitatea tipologică a acestora, demonstrând în acelaşi timp dificultatea înţelegerii mecanismelor şi legităţilor economice specifice diferitelor categorii de activităţi terţiare precum şi necesitatea continuării cercetărilor metodologice şi aplicative destinate unui astfel de deziderat în sfera largă a serviciilor un rol extrem de important îl are categoria serviciilor publice.

Aceste servicii sunt prestate atât de instituţii publice centrale (Preşedenţia României prin administraţia prezidenţială, Guvernul prin aparatul său de lucru, autorităţile subordonate Guvernului şi ministerelor şi autorităţile autonome) cât şi de administraţia publică locală (consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi prefecţii).

Serviciile publice locale se pot clasifica în servicii publice cu caracter statal (serviciul de pază, asigurat de corpul gardienilor publici, serviciul public de protecţie civilă, serviciul de autorizare a construcţiilor), servicii comunitare înfiinţate la nivel local şi judeţean (serviciile comunitare privind evidenţa populaţiei, serviciile privind evidenţa paşapoartelor, serviciile pentru situaţii de urgenţă, politică comunitară, serviciile pentru cadastru şi agricultură, serviciile publice de gospodărie comunală (apă şi canalizare, producţia şi distribuţia energiei termice, salubritatea, transportul public local de călători, întreţinerea spatiilor verzi, întreţinerea, repararea şi exploatarea drumurilor publice), administraţia domeniului public, servicii publice comerciale (organizarea şi funcţionarea pieţelor agro-alimentare, serviciu de exploatare a parcajelor publice, licenţierea transportului privat de călători, expunerea firmelor şi reclamelor publicitare, organizarea şi funcţionarea cimitirelor, serviciul public de ecarisaj) şi servicii publice pentru activităţi culturale. Aceste servicii, mai ales cele de gospodărie comunală au o importanţă deosebită pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi. Integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un proces extrem de complex necesitând continuarea şi aprofundarea reformelor atât pe plan politic cât şi social şi economic. În perioada următoare transformările din domeniul economic se vor reflecta în mod sintetic prin mutaţii semnificative de ordin structural. In această privinţă problema stringentă pentru economia românească în perioada următorilor ani va fi reprezentată de necesitatea diminuării ponderii sectorului primar, îndeosebi a reducerii forţei de muncă ocupate în agricultură, şi creşterea ponderii celui terţiar.

Principalele mecanisme de susţinere a finanţării programelor de investiţii necesare pentru servicii publice în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană sunt: stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat), atragerea şi utilizarea fondurilor bi şi multilaterale şi utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investirii în infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale. Studiul de caz care face obiectul ultimei părţi a lucrării este semnificativ în ceea ce priveşte implicarea atât a administraţiei publice locale cât şi a administraţiei publice centrale în dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală. Tema acestuia o constituie prezentarea strategiei de dezvoltare a S.C. APA CANAL 2000 S.A. PITEŞTI, cu punerea accentului pe măsura ISPA 2003 RO 16 PE 026 privind „Reabilitarea Staţiei de epurare, a reţelei de canalizare si a sistemului de alimentare cu apa potabilă din municipiul Piteşti - România", a cărei aplicare va permite reabilitarea infrastructurii specifice aflate în administrarea societăţii prin realizarea de investiţii în valoare de 46.247.000 EURO, eşalonate în perioada 2005 - 2008, din care 31.312.500 EURO reprezintă grantul din partea Uniunii Europene. În procesul de elaborare a acestei lucrări informaţiile obţinute din bibliografia specifica consultată au fost completate de cele dobândite ca urmare a exercitării calităţii consilier local pe parcursul ultimelor trei mandate în cadrul Consiliului Local al Municipiului Piteşti şi a unor funcţii de conducere (administrator, director tehnic, inginer şef) în cadrul unui operator din domeniul gospodăriei comunale (SC. APA CANAL 2000 SA, C. PUBLITRANS S.A., ADMINISTRAŢIA PIEŢELOR din PITEŞTI).