Soluții de aplicare a stategiei JIT în activitatea dedistributie a SC Spains SRL

1. Introducere

Managementul, nefiind o colectie de retete, de sabloane obligatoriu de aplicat, presupune capacitate de discernamânt, pricepere si talent din partea managerilor pentru a folosi cele mai adecvate metode si procedee, în functie de împrejurarile concrete. Datorita acestui fapt, managementul este considerat deopotriva, o arta si o stiinta.

stiinta si arta deopotriva, managementul, constituie astazi unul dintre domeniile cele mai fascinante si cu o încarcatura intelectuala, emotionala si sociala dintre cele mai ridicate ale activitatii umane. Managementul ca stiinta preia tot ce este pozitiv de la managementul ca arta. Din aceasta armonie rezulta inevitabil managementul stiintific modern,care opereaza cu noile categorii de resurse, practic inepuizabile :informatie-cunoastere-creativitate. Managementul stiintific modern, prin complexitatea problematicii pe care este chemat sa o abordeze întruneste toate însusirile celei mai consistente "stiinte a actiunii umane". In prezent, complexitatea si diversitatea impresionanta a actiunii confera managementului statutul structural de stiinta multi si interdisciplinara. Managementul ca stiinta permite formularea celor mai potrivite raspunsuri la întrebarile executantilor: Ce anume sa faca? Cine sa execute? Unde si cu ce resurse? Cum sa execute? Când si cu ce rezultate? Acestea sunt cele cinci exigente ale managementului stiintific. stiinta managementului nu exista de dragul stiintei ,ea trebuie aplicata, dar a aplica aceasta stiinta este o arta (maiestrie). Managementul este o stiinta ,pentru ca astazi nu pot fi exercitate procese de management, nu poate fi proiectata si întretinuta functionarea sistemelor de management si ale componentelor acestora, fara existenta unor principii, legitati, instrumente manageriale stiintifice. Managementul este o arta, pentru ca operationalizarea elementelor stiintifice nu este posibila fara punerea în miscare a unor calitati si aptitudini manageriale specifice: flerul, intuitia, talentul, capacitatea de a lupta în colectiv, abilitatea de a dirija oamenii, caracter, inteligenta s.a.m.d.

Imbinarea elementelor de natura stiintifica cu cele "artistice" trebuie realizata nuantat, în functie de pozitia ierarhica a managerului, de complexitatea, diversitatea si dificultatea problemelor cu care acesta se confrunta si pe care trebuie sa le rezolve, precum si valoarea personalului condus. Imbinarea optima a acestor factori, reprezinta un factor de baza al cresterii economice la nivel microeconomic si al sporirii eficientei la nivel de firma.

Contributia managementului nu se rezuma doar la latura economica, deosebit de importanta este si eficienta sociala, care se refera la aspectele necuantificabile direct, dar cu multiple consecinte asupra tuturor factorilor implicati în activitatile firmelor si în primul rând asupra factorului uman.

În prezent, managementul fundamentat pe conceptele, metodele, tehnicile puse la dispozitie de stiinta managementului, reprezinta un factor de baza al cresterii economice. Pentru economia româneasca - aflata în plina tranzitie de la forma planificarii centralizate administrativ - birocratice la cea de piata, puternic descentralizata, în care orientarea si conducerea întregii activitati se face prin pârghii economico-financiare - o problema deosebit de importanta care se impune a fi rezolvata, este remodelarea întreprinderilor prin reconceperea si totodata proiectarea în mod riguros, a unor sisteme de management functionale si eficace si, prin acestea, transformarea vechilor întreprinderi nerentabile si sustinute de stat în concurenti importanti pentru noii agenti ai pietei.

Restructurarea economiei românesti în conditiile privatizarii si accesului capitalului strain, trecerea treptata spre o economie de piata, vor determina valorificarea crescânda a valentelor managementului, de sporire a eficientei economice. Fara un management riguros, societatile comerciale si regiile autonome românesti nu vor fi în masura sa sesizeze dimensiunea si structura actuala si viitoare a cerintelor pietei, sa elaboreze si implementeze strategii si politici nationale, sa-si remodeleze sistemul de management pentru a manifesta dinamismul, creativitatea, flexibilitatea si functionalitatea, inerente economiei de piata.

De capacitatea managerilor de a se adapta noilor realitati, de a-si însusi atributele indispensabile de profesionalism, initiativa, perspicacitate si de a se dovedi capabili sa opereze eficace într-un cadru economic si dinamic concurential, depind sansele economiei românesti de a se înscrie pe traiectoria unei dezvoltari reale si accelerate, de a dobândi valente certe de vitalitate, modernitate si competitivitate.

Tabelul nr. 1

Managementul: Arta si stiinta

ARTA STIINŢĂ

Bazarea pe calitati personale (intuitie, bun simt, imaginatie, capacitate de reactie, talent). Bazarea pe calitati personale si cunoasterea realitatii cu mijloace stiintifice.

Observarea experimentelor si acumularea experientei. Analiza proceselor, identificarea principiilor si legitatilor.

Folosirea în mod exclusiv a experientei (procesul este similar conducerii unui automobil privind numai oglinda retrovizoare). Corelarea experientei cu cercetarea prospectiva a evolutiei si impactului factorilor interni si externi.

Dezvoltarea problemelor dupa metoda "încercarilor si erorilor". Analiza complexa a actiunii diversilor factori de influenta.

Orientarea prioritara pe termen scurt. Orientarea prioritara pe termen lung.

Informatie limitata si unilaterala. Informatie completa si complexa.

Capacitate redusa de inovare si adaptare la schimbari. Orientare spre actiune, creativitate si adaptabilitate.

2.Aspecte teoretice

2.1 Managementul pe produs, Conceptul, metodologia si avantajele

Managementul pe produs, semnifica o descentralizare a managementului productiei, asigurând o abordare specializata a gestiunii unui produs (grupe de produse omogene) pe parcursul întregului ciclu de realizare a acestui: cercetare, dezvoltare, productie, desfacere, rentabilitate, beneficii etc. Potrivit metodei managerul are menirea sa urmareasca produsul de la concepere pâna la punerea acestuia la dispozitia cumparatorului.

Necesitatea unui management descentralizat pe grupe de produse este justificata atât din punct de vedere comercial (promovarea si optimizarea vânzarilor), cât si financiar (control direct al rentabilitatii produsului). Cu alte cuvinte managerul de produs, prin pozitia sa, are posibilitati de interventie oportuna si operativa pentru stimularea vânzarilor si ridicarea rentabilitatii, ceea ce devine un instrument de maximizare a profitului organizatiei. Eficienta activitatii managerului de produs este aplicata în functie de cresterea vânzarilor, gradul de patrundere pe piata, nivelul rentabilitatii produsului de care raspunde.

Conceperea sistemului managementului pe produs este un rezultat al accelerarii

înnoirii produselor sub impactul revolutiei stiintifico-tehnice si a intensificarii

concurentei pe piata, al dependentei din ce în ce mai pronuntate a eficientei firmelor,

de capacitatea de a proiecta, a asimila, fabrica si comercializa produse cu anumite

caracteristici în perioade relativ reduse. Managementul pe produs este o solutie viabila a

armonizarii cererii cu oferta. Prima reactie de raspuns a organizatiilor contemporane la

dinamica pietei fiind cea de diversificare a fabricatiei, de modernizare a produselor existente

si accelerare a introducerii celor noi. În numeroase firme din tarile industrializate (SUA,

Anglia, Franta, Germania) s-a ajuns la concluzia ca la nivelurile superioare ale

managementului nu se mai pot cuprinde în coordonare toti factorii care asigura succesul pe

piata al ofertei lor. Din acest motiv, pentru a înviora politica dezvoltarii productiei si pentru a

mari forta de penetrare pe piata mondiala a produselor fabricate, multe firme au recurs la

descentralizarea structurii organizatorice de management a productiei prin instituirea functiei

de "manager de produs". În conceptia metodei, produsul înseamna "orice realizare pe care o

produce o întreprindere si o ofera pe piata". Printre aceste realizari mentionam:produs

industrial sau grupe de produse, bunuri de consum, prestari servicii etc. care nu au delimitare

si sunt rentabile în timp. Managementul pe produs, ca sistem de management de sine

statator, are o istorie de circa doua decenii, în domeniul caruia s-au conturat mai

multe variante de proiectare si implementarea a sa.