Strategia - Cheia Succesului în Afaceri

Capitolul I

1.1 Gândirea Strategică

Paradoxul Cunoașterii:

Lumea în care trăim este infinită în timp, în spaţiu şi în complexitate. Gândirea noastră, din punct de vedere biologic, psihologic şi social este finită.

Model de gândire:

Model de gândire - o structură cognitivă de aproximare a cunoaşterii universului în care trăim.

Cunoaşterea noastră depinde de capacitatea de aproximare a acestor modele. Cu cât modelele noastre de gândire sunt mai puternice, cu atât putem cunoaşte mai mult şi mai în profunzime. Modelele de gândire se formează prin efortul educativ al atora (familie, şcoală, biserică, comunitate, universitate) şi prin efortul educativ propriu. Aceste modelele se pot îmbunătăţi continuu, la orice vârstă. Orice decizie, personală sau de serviciu, depinde de puterea modelului de gândire. Performanţa managerială depinde direct de performanţa modelului de gândire.

Structura unui model de gândire:

- Baza de cunoştinţe (date, informaţii, cunoştinţe, teorii):

• Semne = reprezentări grafice, inventate de oameni, pentru a putea comunica;

• Date = agregări de semne care reprezintă diferite caracteristici ale unor evenimente sau procese;

• Informaţii = date purtătoare de semnificaţii;

• Cunoştinţe = informaţii procesate, în scopul înţelegerii evenimentelor.

- Sistem de reguli de inferenţă (reguli pentru procesarea cunoştinţelor):

• Reguli gramaticale: ordinea cuvintelor într-o propoziţie (subiect, predicat, adverb);

• Reguli matematice: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere, extragerea rădăcinii, integrarea, diferenţierea etc.;

• Reguli logice: daca A > B, B > C, atunci A > C;

• Reguli de conduită;

• Reguli de disciplină internă (armată, firme etc.).

- Sistem de valori (profesionale, morale, culturale, religioase):

• Valorile există în mediul înconjurător şi ele ne sunt impuse, prin diferite sisteme de motivare şi penalizare;

• Valorile constituie sistemul de referinţă al deciziilor;

• Valori morale: binele şi răul, sub diverse forme; respectul cuvenit seniorităţii, prietenia etc.;

• Valori estetice: frumosul, urâtul, armonia etc.;

• Valori profesionale: munca bine făcută, calitatea, respectul faţă de consumator etc..

Fig 1. Structura cunoștințelor

Valorile fundamentale ale Companiei General Motors, producător mondial de autovehicole:

- Entuziasmul consumatorului;

- Integritate şi asumarea răspunderii;

- Munca în echipă;

- Inovarea;

- Îmbunătăţirea continuă;

- Respectul individual şi responsabilitate.

Valorile fundamentale ale Coca-Cola Company:

- Leadership;

- Pasiune;

- Integritate;

- Responsabilitate;

- Colaborare;

- Inovare;

- Calitate.

Tipuri de modele de gândire:

- Găndirea statică - Modelul nu conţine timpul ca variabilă fundamentală. Este un model de gândire atemporal. Mediul care ne înconjoară rămâne neschimbat în

timp. Deoarece schimbările se produc în timp, iar acest model nu conţine timpul, modelul se va comporta ca o rezistenţă la schimbare.

- Gândirea dinamică - Timpul este o variabilă fundamentală a acestui model, dar numai ca durată (ore, minute, secunde etc.). Modelul acceptă schimbarea şi permite înţelegerea procesului de schimbare. Modelul are la bază legile dinamicii din fizică. Procesele cu care operează acest model sunt reversibile în timp.

- Gândirea entropică - În viaţa reală procesele sunt ireversibile. Ireversibilitatea introduce o axă a timpului, orientată dinspre trecut spre prezent şi viitor.

Trecut >>> Prezent >>> Viitor

Timpul este o variabilă fundamentală caracterizată prin durată şi sens de evoluţie a proceselor. Gândirea entropică este deci o gândire orientată spre viitor şi focalizată pe realizarea unor obiective.

- Gândirea liniară - Gândim preponderent liniar. Modelul de gândire liniar este atât de dominant în viaţa noastră de fiecare zi încât credem că este normal şi natural să gândim astfel. Modelul are la bază o corelaţie liniară între intrările şi ieşirile dintr-un process oarecare. Spunem că ieşirile/rezultatele sunt proporţionale cu intrările/eforturile făcute.

Exemple de gândire liniară: Sistemele de măsurare, sistemul de învăţământ, sistemul de salarizare bazat pe tarife orare, sistemul democratic (luarea deciziilor), delimitarea benzilor de circulaţie, în mod egal, etc..

- Gândirea neliniară - Toate procesele biologice, psihologice şi sociale sunt puternic neliniare. Procesele demografice sunt neliniare. Procesele de creaţie şi inovare sunt puternic neliniare. Procesele emoţionale sunt puternic neliniare. Stresul şi oboseala sunt neliniare. Procesele de schimbare organizaţională sunt puternic neliniare.

- Gândirea deterministă - Gândim preponderent determinist. Gândirea deterministă operează cu evenimente certe, bine determinate (incertitudinea lor este zero). Exemple: Mersul trenurilor, avioanelor.Orarul programelor de muncă. Reglementările traficului rutier.

- Gândirea probabilistă - În natură evenimentele nu sunt certe. Buletinul meteo.

În societate evenimentele nu sunt certe. Evenimentele se produc cu o anumită probabilitate obiectivă dată de context. Noi le percepem cu o anumită probabilitate subiectivă.

- Gândirea inteligentă - Gândirea inteligentă este capabilă de a genera cele mai performante soluţii, dintre toate variantele posibile cunoscute, într-un anumit context managerial. Gîndirea inteligentă nu creează noi soluţii, dar permite obţinerea celor mai bune soluţii. Gândirea inteligentă poate opera în situaţii complexe şi permite adaptarea soluţiilor la cerinţele de context.

- Gândirea creativă - Gândirea creativă generează soluţii noi. Soluţiile pot să nu fie performante, dar conţin întotdeauna elemente de noutate.

Gândirea liniară şi gândirea deterministă sunt preferabile în contextele de management clasic deorece ele permit stabilitatea, predictibilitatea şi controlul uşor al proceselor şi sistemelor.

Managementul are nevoie atât de gândirea inteligentă cât şi de gândirea creativă. Cele două moduri permit adaptarea continuă a organizaţiei la cerinţele mediului extern.