Strategia de revitalizare a structurii de primire împăratul românilor

INTRODUCERE

În zilele noastre turismul a devenit o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi. Astfel viziunea diferitelor grupuri profesionale privind aspectele definitorii ale turismului a determinat variaţii. Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei. Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost defint în variante dintre cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Rolul turismului în economia naţională a diverselor ţări este deosebit de important, datorită complexităţii acestui fenomen, a anvergurii activităţilor necesitate de apariţia, menţinerea şi dezvoltarea lui. Turismul pune în valoare şi exploatează economic acel tezaur unic format din bogăţiile create de natură şi climat, sau lăsate de istorie, folclor şi civilizaţie. Fără mişcarea turistică, bogăţiile naturale, culturale şi istorice ale unei ţări nu vor putea să facă niciodată obiectul unei activităţi economice capabile să creeze venituri.

Turismul are un rol important şi pe plan uman, materializat într-o serie de efecte pozitive, în ceea ce priveşte, pe de o parte, turistul, iar pe de altă parte populaţia din ţările gazdă. În timp ce pentru un turist, turismul înseamnă crearea condiţiilor şi a posibilităţilor de odihnă, destindere, cultură sau contact cu alţi oameni, pentru autohton, turismul reprezintă un mijloc de ridicare a nivelului de trai, de îmbunatăţire a condiţiilor de existenţă. Multiplele sale implicaţii pe plan economic, social, cultural, politic, rolul său activ, argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoaşterea în detaliu a acestui fenomen, a sensibilităţilor şi a

influenţelor sale.

Ramură economică de interferenţă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi, turismul românesc trebuie să devină o componentă dinamizatoare a sistemului economic global. Subsistem al economiei naţionale, turismul suportă influenţe din partea celorlalte subsisteme şi exercită, la rândul său, o influenţă crescândă asupra evoluţiei acestora. Deşi sectorul turismului în România deţine în prezent numai o cotă modestă din P.I.B., este unanim recunoscută capacitatea acestuia de a deveni un sector primordial al economiei naţionale, în contextul în care se vor îndeplini obiectivele naţionale în acest domeniu. Dezvoltarea turismului românesc trebuie să acorde o atenţie prioritară dezvoltării unei componente internaţionale, care să permită respectarea cerinţelor integrării în U.E. şi în circuitul economic mondial.

Ca parte a industriei turistice, în ultimii ani dezvoltarea sectorului hotelier a luat o amploare fără precedent mai ales în ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi mai puţin substanţial în ţările în curs de dezvoltare. Factorii care au făcut posibilă această expansiune şi care au favorizat acest aspect sunt de natură economică, socială, tehnică, demografică, politică, psihologică şi nu în ultimul rând care ţin de educaţie şi de civilizaţie. Importanţa dezvoltării serviciilor turistice în economia oricărei ţări decurge din faptul că aceasta asigură creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, utilizarea mai eficientă a resurselor societăţii în satisfacerea multiplelor nevoi de consum, stimularea creşterii si diversificării producţiei bunurilor materiale, creşterea eficienţei economice şi sociale a muncii, folosirea mai bună a timpului de muncă şi a timpului liber, îmbunătăţirea stării de sănătate, condiţii mai bune pentru formarea şi perfecţionarea profesională, culturală şi stiinţifică a membrilor societăţii. Globalizarea turismului a dus la apariţia şi dezvoltarea de grupuri cu activităţi de prestare a serviciilor tot mai puternice, putem spune că sunt adevărate imperii care îşi desfăşoară activitatea pe mai multe continente, acestea având un capital în general internaţional cu o valoare ce poate depăşi chiar miliarde de dolari. Profiturile care sunt realizate de aceste grupuri sunt substanţiale putând astfel duce la o dezvoltare continuă a tuturor serviciilor în funcţie de cerinţe şi de dezvoltarea societăţii, în general.

Reforma economică aduce modificări substanţiale în condiţiile de desfăşurare a activităţii oricărei întreprinderi, acest fapt ducând la obligativitatea de a se adapta la noile reguli şi cerinţe ale pieţei. Astfel, pentru întreprindere, piaţa este un ansamblu de oportunităţi dar şi de restricţii care trebuie cunoscute şi utilizate pentru ca activitatea ei să fie eficientă şi în concordanţă cu nevoile societăţii. În acest sens întreprinderile româneşti încep să adopte o nouă viziune faţă de piaţă, încep să aplice noi tehnici şi metode de investigare a pieţei, de adaptare operativă la piaţă, de influenţare a acesteia. Acest demers al întreprinderii moderne poartă denumirea de marketing.

Lucrarea de fata isi propune cercetarea activitatii hotelului „Imparatul romanilor”o analiza S.W.O.T. , adica identificarea punctelor tari si a punctelor slabe existente in intreprinderea turistica respectiva si bineinteles, a oportunitatilor prezente, in contextul integrarii europene (facem abstractie de faptul ca orasul Sibiu a fost capitala europeana in anul 2007), totodata subliniind primejdiile existente in mediul sau – fiind vorba in primul rand de criza economica internationala, dar si de mediul sau concurential, care este inversunat (2 hoteluri concurente directe – hotel „Continental” si hotelul „Parc” – si alte 18 unitati de cazare, existente in orasul Sibiu).

Deasemeni, pe baza analizei S.W.O.T., a diagnozei, vom contura si o posibila prognoza, pozitiva, utilizand instrumentarul de marketing – mix-ul de marketing.

Deoarece accesul la date statistice este extrem de restrictiv, pe baza unor succinte date statistice, a unor discutii , cu personalul din cadrul structurii de primire, a observatiei directe si a bunului simt cu valente economice, reusim sa ducem la un bun sfarsit demersul stiintific propus.

CAPITOLUL I

TURISMUL VIZIUNE MACROECONOMICA

I.1 Consideratii privind fenomenul turistic

„Turismul”, ca si fenomen se referă la oamenii aflaţi departe de propria lor casă, in vizite temporare in scopuri turistice, iar cuvântul in sine se referă la călătorii, vacanţe, excursii.

Etimologic termenul provine din englezescul „to tour” sau mai exact „efectuarea unei călătorii inchise in circuit” dar după definiţia dată de I. Medicin „turisnul este o activitate din timpul liber constând în călătorii departe de locul de reşedinţă pentru distracţie, odihnă, imbogăţirea experienţei şi culturii, cunoaşterii unor noi aspecte ale activităţii umane si explorarea unor peisaje necunoscute.”

Ca şi activitate economică, turismul se situează la interferenţa mai multor ramuri ale economiei naţionale detaşându-se de aceasta printr-un consum şi o producţie specifice. Varietatea opiniilor asupra fenomenului turistic s-a format odată cu evoluţia sa, economiştii considerând fenomenul ca fiind unul pur economic acesta depinzând de nivelul veniturilor şi de potenţialul economic; un psiholog „va găsi” în turism senzaţia de libertate trăită, un geograf va susţine că turismul este legat de specialitatea sa adică are loc doar acolo unde clima şi relieful îl favorizează iar sociologul va explica turismul prin implicaţiile sale asupra oamenilor. Pentru o bună analiză asupra turismului acesta trebuie privit ca fiind un fenomen complex. Academia de turism a caracterizat cuvântul ca fiind un „termen ce se aplică la călătoriile de agrement” dar turismul se diferenţiază de simpla călătorie prin faptul că persoana care călătoreşte are alegerea liberă asupra destinaţiei sau asupra scopului călătoriei. La conferinţa O.N.U. pentru turism şi călătorii desfăşurată la Roma în anul 1963, vizitator internaţional a fost considerată orice persoană ce călătoreşte într-o ţară în afara celei de reşedinţă motivele de călătorie fiind grupate în: agrement, studii, religie, afaceri, sănătate, motive de familie sau misiuni.