Tranzacții pe Piața de Curierat

Introducere

„Atunci când timpul şi mijloacele pentru atingerea scopurilor sunt limitate şi susceptibile de utilizări alternative, comportamentul îmbracă în mod necesar forma alegerii.”

Lionel Robbins

O dată cu trecerea anilor, activitatea economică de realizare a investiţiilor în context internaţional a devenit o preocupare din ce în ce mai amplă şi mai discutată. Ea se fundamentează pe necesitatea construirii şi dezvoltării de întreprinderi, obiective social culturale şi administrative, instalaţii militare, prospecţiuni geologice (Bran, Costică, 2003: 348). Uneori, în special în cazul unor afaceri de mari dimensiuni, înfiinţarea unei noi firme este mult prea costisitoare. În astfel de situaţii, cumpărarea unei afaceri existente poate fi o opţiune mult mai bună, chiar dacă poate fi dificilă identificarea unei afaceri de vânzare în domeniul de interes al întreprinzătorului.

Tranzacţiile cu firme au devenit parte din viaţa de zi cu zi, reprezentând poate unul dintre cele mai energice şi în continuă mişcare domenii de activitate din cadrul finanţelor corporative. Aproape că nu există anunţuri în mass-media care să nu includă noutăţi despre noile achiziţii sau fuziuni şi despre valorile record implicate

Fuziunile şi achiziţiile reprezintă o mare parte a lumii financiare. În fiecare zi, bancherii de investiţii din toată lumea aranjează tranzacţii, care să aducă companii separate împreună, pentru a forma companii mari şi puternice. Cercetările asupra fuziunilor şi achiziţiilor sunt în continuă creştere, pe măsură ce aceste forme de dezvoltare şi reorganizare sunt tot mai frecvent adoptate de organizaţii. În ciuda succesului aşteptat, mai mult de jumătate din aceste combinaţii organizaţionale eşuează. Deşi argumentele economice şi strategice care stau la baza acestui tip de tranzacţii organizaţionale sunt larg acceptate, acestea s-au dovedit a fi inadecvate pentru o serie de consecinţe negative importante ale acestor evenimente organizaţionale, şi anume: rata ridicată a demisiilor voluntare, neprezentarea la locul de muncă, comportamentul contraproductiv, sabotajul, furtul şi stresul ocupaţional.

Obiectivul acestei lucrări este de a pune la dispoziţie o serie de concepte legate de achiziţii şi fuziuni, abordând aspecte referitoare la eşecul acestora sau factorii de succes, impactul pe care îl au asupra economiei, precum şi formele şi motivaţiile unei achiziţii de firme. Voi încerca să scot în evidenţă faptul că strategia achiziţiilor de firme este unul din cele mai discutate subiecte ale managementul strategic al ultimului deceniu, aceasta datorându-se faptului că amploarea pe care au luat-o este covârşitoare, iar efectele lor pot fi observate în fiecare ţară.

Lucrarea de faţă este structurată în două părţi: o parte teoretică şi o parte practică, aceasta din urmă reieşind ca o consecinţă logică a părţii teoretice.

Prima parte a lucrării aduce în discuţie subiecte conceptuale, precum definirea achiziţiilor şi fuziunilor, ce se urmăreşte printr-o achiziţie, formele acesteia dar şi motivaţiile care determină alte firme să declanşeze o achiziţie, toate acestea executându-se sub egida unui cadru legislativ.

Ca o legătură cu situaţiile discutate anterior, se va trece discret către partea a doua a lucrării în care va fi prezentată achiziţia companiei de curierat Cargus de către compania de curierat rapid, DHL România. Mi-am propus să nu fie doar o prezentare a unor strategii la nivel de management al uneia sau a două firme, ci am dorit a fi atât o trecere în revistă a unor companii, cât şi o informare asupra conceptului de achiziţie. Astfel că, în primă fază am redat un scurt istoric al celor două companii, trecând apoi către obiectivul propus şi realizat, şi anume, achiziţia Cargus de către DHL România. Tot aici, am adus în discuţie procesul de integrare şi impactul pe care această achiziţie l-a avut asupra departamentelor implicate, urmând să se treacă spre identificarea oportunităţilor şi a modalităţilor prin care integrarea celor două companii să fie un succes. De asemenea, am adus în discuţie principalii competitori ai celor două companii, urmând ca ulterior să închei cu o analiză succintă a unor caracteristici legate de puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.

De fapt, un element esenţial şi auxiliar care m-a animat în scrierea acestei lucrări a fost şi dorinţa de a mă informa practic la locul de muncă şi de a descoperi întregul proces al unei achiziţii, recunoscând că am fost ajutată în mod direct de faptul că am fost implicată în acest proces.

Capitolul I.

Achiziţii şi fuziuni – aspecte generale

Achiziţiile şi fuziunile au devenit, în ultima perioadă, un element esenţial al strategiei corporatiste. Fuziunile şi achiziţiile sunt o formă populară de creştere şi completare a decalajului de capacităţi, prin simplul motiv că ele pot fi asimilate foarte uşor de către părţile implicate. Întrecerea pentru creştere şi avantaje competitive este de fapt o cursă pentru a vedea care sunt firmele care pot adăuga capacităţi sau care pot accesa noi pieţe într-un stil rapid, nu doar dezvoltându-se intern – un proces uneori destul de încet pentru pieţe competitive – ci şi prin crearea unor relaţii externe. În actualul mediu de afaceri, posibilitatea de a realiza fuziuni şi achiziţii de succes a devenit o competenţă de bază şi o sursă de avantaj competitiv O abordare pragmatică şi disciplinată a procesului de achiziţie a unei companii creşte şansele de succes.

Integrarea post-fuziune/ post-achiziţie – reuniunea cu succes a companiilor după semnarea acordului, utilizându-se de tot ceea ce aduce fiecare companie în parte pentru a se înfăptui un maximum de valoare – reprezintă provocarea majoră.