Ambalajul - Prima Frontieră a Produsului

Introducere

Pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor, corespunzător gusturilor şi aşteptărilor lor şi, în acelaşi timp, pentru a pune la dispoziţia lor produse care să contribuie la educarea şi dezvoltarea gustului, se impune o strânsă colaborare între ştiinţa economică şi artă, între economişti şi artişti. Şi aceasta fiindcă practica a dovedit-o: un volum apreciabil din activităţile economice moderne depinde nu de eficacitatea tehnică a produsului sau de eficienţa cu care este produs, ci de calitatea artistică a designului.

În condițiile existenței unei oferte bogate și variate de produse de calitate tot mai bună, alegerea consumatorului se îndreaptă din ce în ce mai mult asupra produselor în ambalajele cele mai atrăgătoare și convingătoare. De aceea interesul acordat de producător pentru crearea unor ambalaje mai sofisticate a crescut foarte mult, devenind unul din cele mai dezbătute subiecte și un domeniu foarte avansat tehnic.

Cunoașterea tipurilor de ambalaje, a funcțiilor acestora și a modului în care acestea influențează cel mai mult decizia consumatorilor prin estetică și design, este deci necesară.

Acesta este și scopul acestei lucrări de licență, de a demonstra pe cât se poate că ambalajul este într-adevăr un „vânzător mut”.

În ultimul timp, în producţie şi pe piaţă se înregistrează o explozie de produse noi realizate într-o bună măsură prin aportul esteticii, ceea ce influenţează asupra unor elemente determinante ale activităţii întreprinderii. Astăzi ambalajul este considerat a fi nu numai o entitate fizică, dar şi psihologică în acelaşi timp. De aceea succesul unui produs va depinde foarte mult de imaginea pe care o are asupra consumatorilor şi de cum jonglează această imagine în percepţia consumatorilor, rolul cel mai important avându-l ambalajul, fiind acea componentă care ajută cel mai bine la diferenţierea produselor între ele.

În prima parte a lucrării de față, sunt prezentate noțiuni generale despre ambalaj precum definirea acestuia, funcții, clasificări și cerințe referitoare la acesta.

A doua parte a lucrării abordează în termeni particulari ambalajul, punându-se accentul pe tehnicile de persuasiune ale acestuia, detaliile căzând pe estetică și design.

În cele din urmă, partea de cercetare a urmărit realizarea unor obiective precum identificarea percepțiilor consumatorilor asupra ambalajului, înțelegerea consecințelor pe care le implică tipul de ambalaj folosit, gradul de interes manifestat de consumatori față de ambalaj și clarificarea conceptului de “ambalaj – vânzător mut”.

Ca ultim aspect important, trebuie menționat că pentru realizarea lucrării de licență s-a utilizat literatura de specialitate pentru tratarea teoretică a temei și s-a efectuat o cercetare de piață care a permis o analiză aprofundată asupra aspectelor dezbătute în capitolele de teorie.

Capitolul 1. Ambalajul – prima “ frontieră” a produsului

1.1. Aria de definire a ambalajelor

Definirea amabalajelor

Dezvoltarea spectaculoasă a ambalajului este strâns legată de evoluţia modului de viaţă şi de consum. Bazată pe tehnologii de vârf, ambalarea este însoţită de costuri importante asociate fazei de post-consum, impact asupra mediului înconjurător şi asupra consumatorului. Fără ambalaje, materialele ar fi în dezordine şi ineficiente.

Ambalajul are o arie de definire foarte diversificată și este un subiect dezbătut de foarte mulți autori, dar s-a ales să se menționeze cele mai importante noțiuni cum ar fi cele prezentate în continuare.

Din punct de vedere etimologic, ambalajul conţine prefixul „en” şi cuvântul „balla”, al cărui sens este „de a strânge în balot”. Din punct de vedere comercial, ambalajul este „un container care permite asigurarea în cele mai bune condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor”.

Institutul Francez al Ambalajului şi Ambalării propune următoarea definiţie în „Petit glossaire de lemballage” : „Ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilităţii acestor operaţii.”

Noţiunea engleză de „packaging” este mult mai largă, ea regrupează următoarele funcţii: protecţie, conservare, uşurinţă în utilizare, comunicare (prin grafică, etichetare), şi facilitarea vânzării. Ea dă mai multă importanţă rolului comercial al ambalajului. De asemenea, după Briston I.H. „amabalajul trebuie să protejeze ceea ce vinde şi să vândă ceea ce protejează.”

Conform STAS 5845/1-1956, ambalajul reprezintă un „mijloc destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în stare de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii – până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie”.

Ordonanţa Guvernului României nr. 39/29 august 1995, defineşte ambalajul ca „un material specific, ca excepţie şi natură, destinat ambalării produselor alimentare în vederea asigurării protecţiei şi utilizat pentru transportul, manipularea depozitarea sau desfacerea acestora”.