Atitudinea Consumatorilor privind Publicitatea Pieței Auto din România

INTRODUCERE

Aceasta lucrare isi propune sa analizeze din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor publicitatii pietei auto din Romania, si mai ales, publicitatea unui autoturism prin intermediul principalelor medii de publicitate - presa scrisa, radio, televiziune si Internet. In ciuda faptului ca Romania a intrat in criza economica si financiara de mai mult de doi ani de zile, piata auto nu a fost vizibil afectata, in special cand vine vorba de marci premium.

In primul capitol am ridicat semnul intrebarii in scopul aflarii atitudinii comportamentului consumatorului, atitudinea fiind una dintre cele mai importante parti ale aceste materii, abordand componentele, dimensiunile si relatia dintre atitudine si comportament care dispune de o adevarata coerenta intre acestea; apoi se pot observa metodele de formare ale atitudinilor dar si cele mai bune strategii de schimbare ale acestora.

Al doilea capitol este dedicat in totalitate publicitatii pietei auto din Romania, in special la marcile premium, lideri actuali pe piata din Romania. Am inceput prin efectuarea unei analize atat de cerere cat si de oferta numai la marcile premium, facand o comparatie intre cele trei marci renumite pentru competivitatea dintre ele, si anume: BMW, Mercedes-Benz si Audi. De asemenea am tratat principalele cheltuieli cu publicitatea si campanii publicitare la nivelul pietei auto din Romania.

In al treilea capitol am realizat o scurta cercetare prin care am vrut sa evidentiez perceptia atitudinii consumatorilor privind publicitatea unui autoturism utilizand principalele medii de publicitate – presa scrisa, radio, televiziune si Internet. Studiul s-a realizat pe un esantion de 60 de persoane cu o eroare medie de ±5%, si o varsta medie de 25 de ani. Pentru culegerea datelor am utilizat metoda interviului face to face dar si pe internet, pe baza de chestionar.

Capitolul I. Atitudinea delimitării conceptuale

1.1 Ce este atitudinea?

Atitudinea reprezintă legătură dintre percepţiile cosumatorului şi comportamentul efectiv. Consumatorul este ghidat de atitudinile pe care le manifestă cu privire la un obiect în cadrul deciziei de cumpărare. Atitudinile ne arată de asemenea evaluarea globală a unui obiect, cu un set de asocieri realizate de consummator în legătură strânsă cu obiectul. Din acest motiv, " €œdin punct de vedere al marketingului,obiectul atitudinii îl poate constitui un produs,un serviciu,o unitate turistică,un afiş publicitar,personalul din punctele de vânzare etc."

Atitudinile se învăţa sau sunt dobândite în timp că învăţate, şi se formează că un rezultat al experienţei personale şi pot fi dobândite prin informare. Privind acest aspect, atitudinile sunt relativ stabile şi au durabilitate în timp, procesul schimbării atitudinilor fiind astfel un proces greu de realizat.

Atitudinile sunt variabile endogene, prin urmare ele nu pot fi observate, ci deduse.

Atitudinile consumatorilor sunt compuse din: convingeri ale consumatorilor, sentimente ale consumatorilor şi intenţia comportamentală a consumatorilor.

1.1.1 Componentele atitudinilor

Componentele ce formeaza atitudinile au fost tratate diferit de-a lungul timpului de catre specialisti.

La inceput atitudinea a fost tratata drept "a avea un caracter unidimensional şi anume a reprezenta o stare afectivă relativ stabilă faţă de un anumit obiect" Cu acest context conceptual de atitudine se rezuma doar la partea afectiva.

Lucrurile au inceput sa stea altfel dupa anii ’50, cand specialistii au realizat ca atitudinea reprezinta un concept mai complex, un concept multidimeansional. W.T. Campbell definea atitudinea drept "un sindrom de reacţii constante faţă de obiectele sociale."Acest sindrom de reacţii constante prin care atitudinea este definită se caracterizează prin trei dimensini ce trebuie luate în considerare de către marketeri în studiul atitudinilor consumatorilor” (dimensiuni cunoscute şi sub numele de ABC al atitudinilor):

1. Dimensiunea afectivă - se bazează pe sentimentele şi reacţiile emoţionale ale consumatorilor, reprezentând dispoziţia favorabilă sau nefavorabilă faţă de un anumit obiect.

2. Dimensiunea cognitivă - îmbină informaţiile şi cunoştinţele deţinute de consumatori sau nu faţă de obiectul în cauza.