Extras din licență
1) RADIOUL CA MIJLOC DE COMUNICARE ÎN MASĂ
a. Caracteristici ale radioului ca mijloc de comunicare în masă
Mass - media are și va avea un impact deosebit asupra oamenilor . De-a lungul timpului au debutat diverse mijloace de comunicare în masă, au evoluat spectaculos, după care s-au retras pentru a lăsa loc altui mijloc de comunicare să se afirme.
Așa s-au întâmplat lucrurile cu cartea, presa scrisă , filmul, radioul și binențeles televiziunea. La ora actuală Internetul este un mijloc de comunicare la care se apelează foarte des. Navigând pe Internet poți afla în timp scurt informațiile de care ai nevoie, poți consulta enciclopedii, poți pătrunde în biblioteci renumite din lume, poți vizita muzee și de ce nu, poți asculta muzică. Nu este de neglijat nici reclama care se face pe Internet.
Evoluția mondială a rețelei Internet este un fenomen unic, în sensul că nici nu alt mijloc de comunicare nu a avut o dezvoltare atât de explozivă . Evoluția rețelei Internet în România este în perfectă concordanță cu tendințele mondiale, cu diferența că datorită stadiului relativ incipient, în comparație cu America sau Europa de vest, rata de dezvoltare este mai mică .
Dar, presa, în general, ca mijloc de comunicare în masă, are un rol esențial într-o societate. Astfel , datoria jurnaliștilor este de a pune întrebări, pentru ca ulterior:
- Să descopere și să publice/ transmită informațiile care să înlocuiască zvonurile și speculațiile;
- Să reziste sau să evadeze de sub controlul guvernamental;
- Să informeze electoratul;
- Să monitorizeze acțiunea și inacțiunea guvernelor, a reprezentaților aleși și a serviciilor publice;
- Să monitorizeze activitatea întreprinderilor, modul în care acestea își trasformă muncitorii, clienții și calitatea produselor;
- Să liniștească tulburările și să tulbure liniștea, oferind o voce celor care, în mod normal, nu se pot face auziți în public;
- Să ofere constant societății o oglindă, reflectând virtuțile și viciile sale;
- Să asigure că s-a făcut sau se va face dreptate și că vor fi întreprinse investigații acolo unde nu există o asemenea intenție;
- Să promoveze circulația liberă a ideilor, în principal oferind o platformă pentru cei ce au opinii diferite de cele ce prevalează în societate;
Deși aceste roluri sunt specifice tuturor jurnaliștilor, există diferențe între presa scrisă, radio și TV.
Mai întâi, să precizăm că tiparul, descoperit de către Gutenberg în jurul anilor 1440, se răspândeăte cu o viteză neobișnuită pentru o descoperire.
„Pentru unele invenții au fost necesare secole spre a fi adoptate în întregime. Tiparul este o excepție. El s-a răspândit din Mainz cu o formidabilă rapiditate și, începând cu anul 1490, fiecare mare stat a avut un important centru tipografic, iar unele chiar mai multe. Este imposibil să exagerăm rapiditatea transformării” (G. Giovannini, De la Silex la siliciu ).
Încă din secolul al XVIII-lea, cartea a cedat locul presei scrise. Astfel, în Franța în timpul Revoluției, presa a cunoscut în acei ani un adevărat boom; însă în Anglia, la începutul sec. la XVIII - lea se afla, din punct de vedere al tirajului și al numărului de ziare, mult înaintea multor țări occidentale. În Anglia apare, cu un an înainte de Revoluția franceză ziarul Times, care reprezintă gloria presei engleze și un punct de referință pentru presa mondială. Astfel, în Anglia a fost rostită pentru prima dată, în legătură cu presa, formula de a patra putere, prin glasul publicistului Edmond Burke, autorul lucrării Reflecții despre Revoluția franceză.
Avantajele presei scrise:
- Textul scris rămâne la dispoziția oricui vrea să -l citească. El poate fi recitit, redescoperit, reinterpretat din perspective care scapă la prima lectură.
- Are durată , ceea ce îi conferă un imens avantaj: semnificațiile sale nedescifrate nu se pierd, ci stau în așteptarea unor alte momente mai favorabile pentru a fi redescoperite cu ochii altor preocupări, altor valori, altor interese.
- Citiorul poate selecta și citi numai acele informații care îl interesează.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketingul in radio - studiu de caz privind comportamentul consumatorului de Radio Romania Cultural.doc