Prezentarea și Promovarea Mixului de Marketing pentru Bunuri Agroalimentare

Domeniu: Marketing

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 102 în total

Cuvinte : 27581

Mărime: 3.53MB (arhivat)

Publicat de: Romana Olaru

Puncte necesare: 11

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MARKETING ŞI AFACERI ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I: PROMOVAREA, COMPONENTĂ A MIX-ULUI DE MARKETING AL FIRMEI 4
I.1. IMPORTANŢA ŞI FORMELE PROMOVĂRII 4
I.2. PUBLICITATEA, VÂRF DE LANCE ÎN PROMOVAREA BUNURILOR ALIMENTARE DE LARG CONSUM 5
I.2.1. PUBLICITATEA SCRISĂ 9
I.2.2. PUBLICITATEA SONORĂ 11
I.2.3. PUBLICITATEA LA LOCUL VÂNZĂRII 13
I.2.4. PROMOVAREA VÂNZĂRILOR 18
I.3. ALTE FORME DE PROMOVARE 20
I.3.1. AMBALAJUL 20
I.3.2. DEGUSTĂRILE 22
I.3.3. TÂRGURILE ŞI EXPOZIŢIILE 22
I.4. RELAŢIILE PUBLICE 24
I.5. FORŢA DE VÂNZARE 25
CAPITOLUL II. EVOLUŢIA CONCEPTULUI ŞI A TEHNICILOR DE MERCHANDISING 27
II.1. DOMENIILE DE ACŢIUNE ALE MERCHANDISINGULUI 33
II.1.1. MERCHANDISINGUL DISTRIBUITORULUI EN-GROSS 33
II.1.2. MERCHANDISINGUL PRODUCĂTORULUI 36
II.1.3. MERCHANDISINGUL DETAILISTULUI 38
II.2. SUSŢINEREA ACŢIUNILOR PROMOŢIONALE PRIN TEHNICI DE MECHANDISING 42
CAPITOLUL III. ELEMENTE DE IDENTIFICARE; CONSTITUIREA SOCIETĂŢII 49
III.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI 50
III.2. ORGANIZAREA SOCIETATII 51
III.3. PIAŢA FIRMEI S.C.A. BUCIUM IASI 54
CAPITOLUL IV 57
PREZENTAREA MAGAZINULUI BUCIUM 5 ŞI POLITICA COMERCIALĂ A ACESTUIA 57
IV.1.COMPORTAMENTUL CUMPĂRĂTORILOR 60
IV.2. AMENAJAREA PUNCTULUI DE VÂNZARE 67
IV.2.1.PREZENTAREA ŞI AMENAJAREA RAIONULUI DE BĂUTURI 67
IV.2.2. CRITERII DE AMPLASARE ŞI ARANJARE A MOBILIERULUI ÎN MAGAZINUL FIRMEI „BUCIUM 5” 69
IV.2.3. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A LOCALULUI MAGAZINULUI BUCIUM 70
CAPITOLUL V OBIECTIVELE STUDIULUI 78
V.1. ÎNTOCMIREA ŞI UTILIZAREA CHESTIONARULUI 78
V.1.1 ETAPELE REDACTĂRII CHESTIONARULUI 79
V.1.2 ORIENTĂRI PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR 80
V.1.3 CHESTIONARUL PROPRIU-ZIS 81
CAPITOLUL VI CONCLUZII ŞI PROPUNERI 88
BIBLIOGRAFIE 91
ANEXA NR. 1 93
ANEXA NR. 2 94
ANEXA NR. 3 95
ANEXA NR. 4 98

Extras din licență

CAPITOLUL I: PROMOVAREA, COMPONENTĂ A MIX-ULUI DE MARKETING AL FIRMEI

I.1. IMPORTANŢA ŞI FORMELE PROMOVĂRII

Tehnicile de promovare sunt foarte diverse. De exemplu, aruncarea de fluturaşi dintr-un avion, scrierea numelui pe camionul firmei, prezentarea de spoturi în timpul meciurilor de fotbal şi designul ambalajelor de pe rafturi sunt doar câteva exemple de promovare.

Marketerii împart formele de promovare în patru mari categorii: reclamă, promovarea vânzărilor, relaţiile cu publicul şi vânzarea personală.

Înainte de a trece la prezentarea formelor de promovare în cadrul S.C. Bucium S.A., consider că este utilă clarificarea semantică a conceptelor de „reclamă” şi „publicitate”. Promovarea, ca mijloc de susţinere a intereselor firmei de piaţă, a demarat şi s-a dezvoltat în S.U.A. Tot aici, pentru a deosebi formele de promovare, au fost utilizate conceptele de „advertising” pentru a desemna comunicarea plătită cu piaţa, care se regăseşte distinct în evidenţele contabile şi cel de „publicity”, sub a cărui umbrelă se află comunicarea gratuită, neevidenţiată în scripte.

Ulterior, când promovarea a trecut Atlanticul, francezii au folosit cuvântul „publicite” pentru a desemna ceea ce se află în „adertising”, iar conţinutul din „publicity” l-au inclus în sfera largă a relaţiilor cu publicul, fără a-l considera o categorie distinctă. În ceea ce mă priveşte, la fel ca toţi colegii mei de la marketing, în situaţia delicată de a opta între varianta americană, mai bine structurată şi cea franceză, intrată deja în limbajul comun în România, am optat pentru „advertising” ca fiind „reclamă” şi „publicity” ca fiind „publicitate”.

I.2. PUBLICITATEA, VÂRF DE LANCE ÎN PROMOVAREA BUNURILOR ALIMENTARE DE LARG CONSUM

Scurt istoric al reclamei

Toate formele de reclamă constau în principiu, în comunicarea unor mesaje unor grupuri de oameni. Din acest punct de vedere – ca proces de comunicare – reclama îşi începuturile în antichitate. Însemne sculptate în piatră, zgură sau lemn din Roma sau Grecia antică, anunţând vânzarea diverselor bunuri sau diferite manifestări (cum ar fi luptele de gladiatori) au fost unele din primele forme de reclamă. Micii meşteşugari îşi puneau propriile însemne pe produsele fabricate pentru a se putea distinge în ochii clienţilor faţă de concurenţă. Astfel, au apărut primele mărci comerciale.De-a lungul secolului XIX, alte evenimente, cum ar fi creşterea rapidă a populaţiei (mărirea capacităţii de consum a pieţei) sau creşterea ponderii populaţiei alfabetizate (mărirea segmentului de populaţie capabil să înţeleagă mesajul publicitar) au marcat pozitiv dezvoltarea industriei publicitare.

La 2 noiembrie 1920, în Pittsburgh (Pennsylvania) ia fiinţă prima staţie radio, mijloc de comunicare care devine în scurt timp cel mai utilizat canal media publicitar. Primele show-uri radiofonice au fost produse de companii de publicitate şi de diferiţi sponsori..

Publicitatea anilor ’80 a fost influenţată de o serie de mutaţii şi curente sociale. Între acestea cele mai importante au fost: scandalurile şi mişcările politice (Watergate, dezvăluirile despre războiul din Vietnam, etc) criza resurselor de materii prime, mişcările ecologiste, creşterea conştiinţei civice şi a dorinţei de realizare personală.

Reclama – argumente pro şi contra

„Publicitatea ne insultă privirile, falsifică epitetele, înfrumuseţează peisajele, corupe orice calitate şi orice critică”, scria Paul Valery.

Georges Duhamel considera publicitatea ca fiind „o formidabilă întreprindere de constrângere şi de prostire, tratând omul ca pe cel mai obtuz dintre animale”.