Promovarea Conceptului de Marketing în Cadrul unei Firme

Introducere

În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist, marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde". Teoria şi practică marketingului sunt justificate prin convingerea conform căreia clienţii folosesc un produs/serviciu pentru că au o nevoie, sau pentru că produsul/serviciu aduce un presupus beneficiu.

Marketingul este un subiect de preocupare majoră pentru activitatea de turism întrucât el este principalul instrument de influenţare a dimensiunilor şi componentelor acestei uriaşe pieţe. Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesitaţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaţionale a muncii.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum,transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelate ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Obiectul activităţii de transport îl constituie deplasarea în spaţiu a călătorilor şi mărfurilor. Însă nu toate deplasările în spaţiu constituie obiectul activităţii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informaţional, transportul de lichide şi gaze prin conducte şi alte activităţi asemănătoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activităţi se realizează prin instalaţii proprii şi nu necesită operaţiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de către transportator a mărfurilor, obligaţia de pază şi preluare a lor la destinaţie.

Considerată sub aspectul conţinutului său economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se înlesneşte schimbul de bunuri şi deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gândirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli. De asemenea, rămâne în afara sferei noastre de preocupare transportul poştal care, deşi se realizează pe baza unor raporturi juridice între transportator şi unitatea de poştă, nu se integrează în contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legături juridice cu unitatea de transport ce realizează activitatea de corespondenţă.

Astfel, activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea călătorilor şi mărfurilor în spaţiu şi timp.

Un rol important îl are transportul în sfera producţiei unde, printr-o mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari.

Producţia unei întreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci şi de transportul care realizează legăturile externe ale acesteia cu celelate întreprinderi şi cu întreaga economie naţională. De aici decurge funcţia importantă a transporturilor de a susţine legăturile de producţie între întreprinderi, comunicaţiile între marile centre industriale, între cele industriale şi agricole, etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa cărora intra: căile ferate, fluviale şi maritime, rutiere, transportul aerian şi transportul de călători. Acesta din urmă deserveşte procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la şi de la locul de muncă.

Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurându-se procesul de producţie cu mijloace de producţie şi forţa de muncă.

Transportul mărfurilor reprezintă un set de activităţi logistice de bază, care se desfăşoară în aproape orice canal de marketing şi constă în crearea utilităţilor de loc şi de timp. Definirea transportului nu trebuie să se limiteze la simpla deplasare spaţială a mărfurilor. În cazul apelării la un transportator, utilizatorul cumpăra un ansamblu de servicii.

Perspectiva limitată la deplasarea spaţială va conduce la alegerea firmei transportatoare care aplica cel mai scăzut tarif de transport. Totuşi, utilizatorul este interesat să obţină serviciile dorite, în afară de mişcarea spaţială a mărfurilor, la cel mai bun preţ. Astfel, tariful nu constituie unicul criteriu de akegere a unui transportator, deoarece firma utilizatoare urmăreşte să îndeplinească cerinţele proprii şi pe cele ale clienţilor săi, referitoare la nivelul de servire.

Primul capitol al lucrării cuprinde o scurtă prezentarea a semnificaţiei marketingului afacerilor în etapa actuală a dezvoltării economice din România. Tot în acest capitol am descris şi creşterea economică durabilă în momentul de fată.

Al doilea capitol cuprinde politicile şi strategiile de marketing în care vom prezenta şi analiza politicile şi strategiile de marketing pe fiecare element al mixului de marketing în parte. Mixul de marketing este, probabil, sintagma cel mai des folosită în marketing. Orice companie care doreşte să aibă o strategie de marketing bine definită trebuie să ia în considerare toate cele patru elemente ale mixului de marketing: produs, preţ, distribuţie, plasare.

Astfel, pe parcursul acestei lucrări vom încerca să determinăm în ce măsură a reuşit compania Euromax Logistic să îmbine aceste elemente, cărui element i-a acordat o importanţă mai mare şi care au fost efectele strategiilor aplicate.

În capitolul trei al lucrării am prezentat societatea Euromax Logistic, evidenţiind istoricul firmei, flota societăţii, aspectele competitive ale serviciului de transport Euromax.

Capitolul patru este o aplicare a politicilor di strategiilor de marketing în cadrul firmei Euromax Logistic.

Capitolul 1

Semnificaţia marketingului afacerilor în etapa actuală a dezvoltării economice din România

Marketingul este acea funcţie a organizaţiei care identifică nevoile şi dorinţele clienţilor, determină pieţile care pot fi deservite cel mai bine şi concepe produse, servicii şi programe adecvate deservirii acestor pieţe. Totuşi, marketingul nu este doar o funcţie aparte, ci mult mai mult – o filosofie care călăuzeşte întreaga organizaţie. Scopul activităţii de marketing este de a-l satisface pe client într-un mod profitabil, prin realizarea unor legături avantajoase cu aceştia. Personalul de marketing nu poate atinge acest scop de unul singur, ci trebuie să colaboreze strâns cu alte categorii de personal din cadrul firmei şi cu alte organizaţii componente ale lanţului de valori, pentru a oferii clienţilor produse cu o valoare superioară. Mulţi consideră că marketingul este un sinonim cu vânzarea sau cu publicitatea. Aceştia se înşeală. În realitate activitatea de marketing nu se referă atât la vânzare, cât mai ales la cunoaşterea a ceea ce trebuie produs! Nici publicitatea, nici vânzarea nu pot compesa o eventuală insatisfacţie a clientului.

Care este conţinutul termenului marketing? El trebuie înţeles nu în sensul vechi, acela de a vinde-,,vânzare”-ci în cel nou, de satisfacere a nevoilor consumatorului. Mulţi studenţi se arată surprinşi când află că vânzarea este numai vârful aisbergului numit marketing; ea este unu din multele funcţii ale marketingului şi deseori, nu cea mai importantă. Dacă operatorul de marketing va reuşi să identifice nevoile clientului, să creeze produse de calitate la preţuri corespunzătoare , să le distribuie şi să le promoveze în mod eficient, aceste bunuri se vor vinde foarte repede.

În fiecare zi a vieţii noastre venim în contact cu marketingul. Dimineaţa ne trezim la sunetul alarmei produs de un radio cu ceas Sanyo. La el ascultăm o piesă de pe album al lui Holograf şi apoi o reclamă la un concert al formaţiei Iris. Ne spălăm pe dinţi cu Colgate, unii dintre noi se bărbieresc cu un aparat de ras Gillette Sensor, îşi clătesc gura cu Scope şi folosesc articole de toaletă şi aparate electronice realizate de producători din întreaga lume. Ne punem blugii Levi’s, ne luăm pantofii de sport Nike şi ne ducem la bucătărie, unde bem o cană de iaurt marca Danone şi mâncăm un castron de Fruit’n’Fibre (fructe şi cereale) produs de firma Kellogg, cu o ceaşcă de cafea Kenco. Consumăm portocale produse în Grecia şi ceai importat din Sri Lanka, citim un ziar făcut din esenţa lemnoasă provenită din Canada şi ascultăm la radio ştiri din cele mai îndepărtate ţari ale lumii.