Relații publice în perioade de criză

I. Activități de Relații Publice. Configurare cadru

„Relațiile publice constituie ansamblul acțiunilor desfășurate de o întreprindere/organizație (grup, în general) în vederea stabilirii și menținerii unor relații bune între membrii întreprinderii/organizației (grupului) și diferitele sectoare ale opiniei publice (instituții financiare, alte întreprinderi și organizații, guvern, presă, marele public, etc.).” (Adriana Zaiț, Relații publice,Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, Colecția Management, p.21).

Obiectivele sunt pe termen lung și vizează formarea imaginii firmei și informarea publicului), ca stil, se recurge la intermediari - jurnaliști pentru retransmiterea mesajului, de unde rezultă un control parțial), iar ca metodă prin informații prin intermediari.(ibidem)

Pentru început să vedem unde se plasează Relațiile Publice în cadrul activităților firmei. După cursul de Marketing Strategică, capitolul VI, lanțul valorii se prezintă astfel: activități de bază, primare - logistică de intrare, producție, logistică de ieșire, marketing, servicii post vânzare și activități de susținere: aprovizionare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, management, relații publice.

Dacă privim din punctul de vedere al receptării valorii sensul este:

alegerea valorii - furnizarea valorii - comunicarea valorii.

Din alegerea valorii fac parte segmentarea, selecție piață, poziționare valoare; furnizarea valorii - dezvoltarea produsului, prețul, furnizori, distribuție; comunicarea - forța de vânzare, promovarea vânzărilor, reclamă și relații publice. Deci, relațiile publice reprezintă vârful valorii, prin comunicarea ei grupurilor interesate. (ibidem p. 27)

S-au dat numeroase definiții conceptului de Relații publice. În 1976, R.F. Harlow a ajuns la un număr de aproape 500 definiții rezultate din cercetarea a numeroase reviste, materiale de specialitate și interviuri cu specialiști de resort. (cit. ibidem passim pp. 14-16)

Conform lui S.M. Cutlip și colaboratorilor profesia de relaționist implică mai multe activități (ibidem):

- copywrite - scriere și editare de texte: comunicate, știri de presă, scrisori, anunțuri, rapoarte, situații, newslettere;

- relații cu mass media - menținerea de relații cu jurnaliștii, bazată pe înlesnirea accesului acestora la informații reale și verificate și înlesnirea contactului ziariștilor cu specialiștii din organizație;

- cercetare - informarea despre categoriile de public și alte domenii cu implicații pentru organizație, monitorizarea rezultatelor activităților de relații publice;

- activități de management - programare și planificare a activităților, team leadership în cadrul departamentului de RP, gestionarea proiectelor de RP;

- consilierea - managerilor , angajaților și formatorilor de opinie;

- organizează evenimente speciale - din acest punct de vedere ei și-au dobândit porecla de „fabrica de evenimente”: conferințe de presă, lansări de produse, campanii de strângere de fonduri, aniversări;

- cuvântări în public - fie apar chiar specialiștii RP ca și purtători de cuvânt sau pregătesc reprezentanții organizației pentru acest moment;

- producție - ei se îngrijesc de tipărirea sau înregistrarea unor materiale ca: broșurile, revistele, materialele auxiliare;

- pregătire profesională a publicurilor interne organizației, pentru apariții în public;

- contacte - specialiștii în acest domeniu mai sunt cunoscuți ca și relaționiști datorită activității de menținere de contacte cu publicurile organizației.

D.L. Wilcox regrupează definițiile în jurul următoarelor cuvinte-cheie (Cristina Coman Relațiile publice și mass media, Ed. Polirom 2004, col Collegium- relații Publice și Publicitate, pp. 10-11):

a. activitate deliberată- activitatea este intenționată, produsul unei analiza și al unei alegeri a metodei folosite;

b. planificarea - cit. „soluțiile problemelor sunt descoperite treptat, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp”; din acest punct de vedere se remarcă folosirea de softuri de managementul proiectelor în special pentru conferințe de presă, voiaje de presă, cercetări și analize și campanii;

c. performanța - chiar dacă este dificilă cuantificarea exactă a rezultatelor obiectivelor, totuși se face o analiză estimativă a rezultatelor obținute;

d. comunicare bilaterală - se caută nu doar difuzarea informațiilor, ci și primirea feedback-ului. Din acest punct de vedere în relațiile publice, dacă mi se permite o metaforă, este obligatorie circulația în ambele sensuri.

e. Interesul public - rațiunea activității de relații publice este „satisfacerea nevoilor publicului, nu obținerea, cu orice preț, de beneficii pentru organizație”; acesta este motivul pentru care pe de o parte activitatea de Relații Publice este o activitate de susținere și, pe de altă parte, referitor la rezultate este posibilă doar o estimare și nu o determinare precisă a gradului de eficiență;

f. Dimensiunea managerială - eficiența acestor activități este mult sporită când funcția este inclusă în top management.