Strategii de marketing folosite de SC Paralela 45 SA

INTRODUCERE

Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât şi în Uniunea Europeană spre care tinde şi România. Turismul de afaceri – parte componentă a activităţii turistice - este cea mai dinamică formă de turism, deţinând circa 20% din totalul călătoriilor internaţionale şi aproape 25% din totalul încasărilor turistice, fiind una din cele mai „pretenţioase” şi mai „scumpe” activităţi.

Lucrarea de faţă îşi propune abordarea celor mai importante forme ale călătoriilor şi turismului de afaceri, forme ce îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai mult şi pe piaţa turistică românească.

Deşi definiţia turismului şi a călătoriilor de afaceri este destul de simplă, în literatura de specialitate sunt enumerate o multitudine de forme sub care acest fenomen poate fi prezentat. Astfel, într-o tipologie ce nu se pretinde a fi completă, regăsim mai multe faţete (categorii) ale acestei activităţi: conferinţe, întâlniri şi convenţii ale unor asociaţii sau corporaţii realizate la nivel local, regional sau naţional; congrese si convenţii la nivel internaţional; cursuri de pregătire profesională (training); târguri şi expoziţii; lansări de produse; călătorii stimulent (incentive travel); schimburile de studenţi şi profesori; migraţiile sezoniere de muncă; aprovizionarea cu anumite produse a pieţelor; livrarea de bunuri către consumatori; servicii militare prestate în alte locuri decât îşi au baza; acţiuni de caritate / proiecte ale organizaţiilor non-guvernamentale realizate în alte locuri decât unde îşi au sediul; angajaţii guvernamentali ce călătoresc în serviciul statului şi diplomaţii; călătorii individuale de interes general ale oamenilor de afaceri; navetismul. Fiecare categorie prezentată are un număr de subdiviziuni. De exemplu: călătoriile individuale în interesul afacerilor pot include: un om de afaceri „vizitează” un departament din cadrul guvernului pentru a obţine o licenţă de export; un consultant în domeniul computerelor ce îşi „vizitează” clientul pentru a-i rezolva problemele, ş.a.

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA TURISMULUI DE AFACERI ÎN ROMÂNIA. OFERTA AGENŢIILOR DE TURISM

Evoluţia generală pozitivă a economiei româneşti, are ca efect direct o intensificare a relaţiilor de afaceri. Ca urmare a acestor tendinţe pozitive, turismul de afaceri poate avea şi el un trend crescător, chiar dacă până în prezent această formă modernă de turism a avut o dezvoltare destul de redusă.

1.1. Prezentarea generală a turismului de afaceri în România

Înainte de 1990, în România, turismul de afaceri era foarte slab dezvoltat. Singurele evenimente erau, organizate în cadrul Complexului Expoziţional ROMEXPO (fosta Întreprindere de Târguri şi Expoziţii, înfiinţată în 1970). Însă, lipsa de experienţă în organizarea de mari congrese şi conferinţe internaţionale s-a resimţit mult timp după 1989, nici în prezent România nefiind „cerută” pentru organizarea unor astfel de evenimente.

Turismul de afaceri a început să fie impulsionat în ţara noastră de o serie de investiţii ale marilor lanţuri hoteliere internaţionale (Sofitel, Crowne Plaza, Best Western, Hilton, Marriott), lărgind oferta de cazare pentru turismul de afaceri (Intercontinental, Bucureşti) şi adaptând-o la cerinţele internaţionale în domeniu (4 – 5 stele, facilităţi specifice turismului de afaceri – săli de conferinţe, dotări).

De asemenea, au apărut o serie de centre de conferinţe şi expoziţii care, completând oferta ROMEXPO, au dezvoltat baza materială specifică acestei forme de turism. În Bucureşti, un exemplu îl reprezintă Centrul Internaţional de Conferinţe „Palatul Parlamentului”, dar nu trebuie uitate centrele de afaceri ce s-au dezvoltat îndeosebi în zona montană şi pe litoral.

În ceea ce priveşte agenţiile de turism, acestea au înţeles profitabilitatea ridicată a turismului de afaceri, o parte din acestea adaptându-şi activitatea în direcţia oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri.