Cuprins
- I. Instituția de presă scrisă 8
- 1 Apariție și concretizare 8
- 2 Structura instituției de presă 9
- 3 Organigrama instituției mass-media 12
- 4 Aspecte ale managementului în presa scrisă 13
- 4 1 Politica de preț 13
- 4 2 Politica de preț pentru publicitate 15
- 4 3 Cota de piață și consolidarea instituției 17
- 4 4 Distribuția 18
- 4 5 Elemente de marketing 19
- 4 5 Designul de ziar 21
- 5 Presiuni ale instituției de presă 23
- 6 Funcțiile mass-mediei într-un regim liberal 24
- 7 Etica și dreptul în mass-media 25
- II Printul față-n față cu online-ul 29
- 1 Internetul Apariție și evoluție 29
- 1 1 Web 2 0 30
- 1 2 Blogurile 32
- 1 3 Wiki-urile 34
- 1 4 Jurnalism online 34
- 1 5 Jurnalism 2 0 35
- 1 6 Multimedia și noile tehnologii 36
- 2 Jurnalism online și noile tehnologii în România 37
- 3 Cât de profitabil e online-ul 41
- 4 Previziuni asupra online-ului și printului 45
- III Criza ziarelor 51
- 1 Criza economică și criza presei 51
- 2 Colapsul presei scrise autohtone 52
- 2 1 Schimbări în presă pe fondul crizei 53
- 3 Analiza vânzărilor de presă scrisă națională 55
- 4 Presa locală în criză 57
- 5 Transparența presei afectată în condiții de criză 58
- IV Presa scrisă din Cluj Napoca 63
- 1 Schimbări pe piața presei scrise din Cluj Napoca 63
- 2 Profilul presei clujene dpdv al unor oameni cheie 65
- 3 Analiză Ziua de Cluj 71
Extras din licență
I Instituția de presă scrisă
În acest capitol voi realiza o incursiune în sistemul presei scrise, încercând să identific mecanismele de funcționare a acestui tip de instituție Consider relevantă introducerea unei baze teoretice despre managementul de presă și tipurile presiuni la care este supus un ziar pentru a se putea înțelege mai clar problemele actuale cu care se confruntă
1 Aparitie si concretizare
Presa scrisă iși are originile încă din 1493 când, Cristofor Columb a trimis o scrisoare către oficialii Barcelonei de atunci și care cuprindea relatări despre experiența sa și noile tărâmuri descoperite Descrierea calătoriei lui Columb peste ocean a fost tiparită mai întâi în Barcelona iar, după o lună la Roma, apoi la Paris, Anvers, Basel și Floreța Astfel o experiență proprie a fost cunoscută de mai multe persoane din diferite zone geografice cu diferite valori, având în comun doar faptul că consumau același text Acest lucru a fost posibil datorită noii tehnologii de atunci și anume tiparul
Tiparul este prima forma tehnologică care a permis accesul la informții de larg consum dând naștere la ceea ce numim astăzi comunicare de masă Evoluția acestei industrii a depins de la început de contextul tehnologic – odată cu tiparul, publicațiile au căpătat un caracter de serie, producerea și distribuția acestor bunuri dezvoltându-se constant, prețul acestora fiind de asemenea o constantă a industrializării producției „Serializarea și tipizarea, impunerea principiului bandei rulante, evitarea unicității artizanale și aplicarea legilor pieței în definirea criterilor de valoare ale unui produs au avut drept consecință creșterea eficienței în producerea acestor bunuri și, implicit, creșterea fară precedent a cantității de informație și divertisment oferite spre consum publicului larg ”¹
Caracterul comercial al presei și definirea mai concretă a pieței de consum a prins contur în secolul XIX când aceste produse cu specific cultural și artistic au primit calitatea de mărfuri care apar periodic ca bunuri și servicii
Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, București, 2007, p 43
Poziționarea acestor bunuri pe piață și adaptarea la cerințele consumului de masă a atras după sine principii de funcționare a industriei mass media și o serie de caracteristici a produselor
Așadar textele mass media sunt produse ca bunuri perisabile generând necesitatea de flux constant iar acest lucru necesita o rânduire metodică
Pentru că valoarea acestor produse se pierde, prețul de vânzare trebuie să fie mic în raport cu accesibilitățiile publicului, acest lucru asigurând vânzarea rapidă și reglarea pieței De asemenea distribuția produselor trebuie să fie neîntreruptă asigurând astfel un capital instituției media Cel mai important aspect care decide în ultimă instanță importanța produselor mass media este consumatorul care dă naștere concuncurenței – el decide dacă va cumpara un anumit produs dintre mai multe tipuri de mass media
2 Structura instituției de presă scrisă
După cum spuneam, ziarele se încadrează într-un context comercial deci, pentru a-și susține costurile și de a genera profit orice instituție de presă trebuie să beneficieze de surse de venit Modurile de finanțare a unui ziar sunt venituri obținute pe mai multe căi – vânzarea la bucată în chioșcuri specializate sau alte unități de distribuție, abonamente, distribuție în zone preferențiale ale instituției sub forma unui acord(aeroporturi, restaurante etc ) , vânzarea de spațiu cliențiilor sub formă de publicitate sau anunțuri cunoscute drept mica publicitate și subvenții oferite din partea statului sau a altor institutii filantrope Conducerea unui ziar poate adopta una sau toate aceste metode de finanțare Adaptarea la costurile de producție și costurile pentru investiții și plata salriilor se face în funcție de poziționarea acestuia pe piață deci în funcție de profitabilitatea lui Pentru că instituția de presă nu crează bunuri de primă necesitate(hrană, energie), trebuie să se adapteze în permanență publicului consumator și să găsească calea cea mai convenabilă de producție “Fluctuațiile pieței generează o slăbiciune cronică a întreprinderilor care produc bunuri pentru această piață; de aceea industria presei este preocupată, mai mult decât celelalte industrii, să limiteze costurile de producție sau să găsescă soluții alternative de finanțare pe de o
parte, și să-și lărgească permanent aria de distrbuție, pe de altă parte ”¹
Prentru producerea acestor bunuri de larg consum sunt necesare anumite resurse care necesită costuri În primul rând este materia primă - hârtia și cerneala(costuri stabilie și negociate cu tipografia), energie, echipamente(calculatoare, reportofoane telefoane etc ), forță de muncă calificată și informații Cum tehnologia evoluează continuu, și conducerea instuțiilor de presă trebuie să asigure achiziționarea de aparatură și tehnologie nouă care să le înlocuiască pe cele învechite pentru a-și îmbunătăți performanțele Toate aceste costuri și investiții trebuie să fie amortizate într-un interval de timp stabilit Producătorii materialelor jurnalistice(jurnaliștii, managerii și tehnicienii) reprezintă o categorie profesională specializată și necesită un salariu pe măsură
Preview document
Conținut arhivă zip
- Criza Presei Scrise - Studiu de Caz.doc