Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 38058
Mărime: 1.98MB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1.1. Impactul automobilului asupra mediului

CAPITOLUL II -CONTROLUL POLUĂRII

2.1. Consideraţii generale

2.1.1. Ecologia şi implicaţiile ecologice ale poluării

2.1.2. Poluanţii produşi de motoarele cu ardere internă

2.1.2.1. Consideraţii generale

2.2. Originea poluanţilor din gazele de evacuare ale motoarelor cu aprindere prin scânteie, mijloace generale de diminuare a noxelor

2.2.1. Surse de noxe

2.2.2. Originea hidrocarburilor

2.2.3. Originea oxizilor de carbon

2.2.4. Originea oxizilor de azot

2.2.5. Originea particulelor

2.2.6. Originea aldehidelor

2.3.Mijloacele de reducere a emisiilor poluante la motoarele cuaprindere prin scânteie

2.3.1. Influenţa unor factori asupra emisiilor produse de motoarele cu aprindere prin scânteie

2.3.2. Mijloace generale pentru diminuarea noxelor la geneză

2.4. Metode pasive de reducere a emisiilor la motoarele cu aprindere prin scânteie cu catalizator

2.4.1. Consideraţii generale

2.4. 2.Catalizatorii destinaţi motoarelor cu aprindere prin scânteie

2.4.2.1. Principii de funcţionare şi reacţii chimice

2.4.2.2. Clasificare şi istoric

2.5. Catalizatorul cu triplă acţiune

2.6. Reducerea emisiilor la pornire pentru motoarele cu prelucrarea gazelor evacuate în catalizatori

2.7. Sinteză asupra controlului la motoarele cu aprindere prin scânteie

2.7.1. Corelaţia dintre condiţiile de funcţionare şi noxe

2.8. Inventarierea metodelor de măsurare a noxelor

2.8.1. Instalaţii şi metode de măsurare a poluanţilor emişi de către motoarele cu ardere internă

2.8.1.1. Instalaţii de măsurare a poluanţilor gazoşi

2.8.1.2. Instalaţii de măsurare a particulelor

2.8.1.3. Scheme pentru standuri dinamice cu role

2.8.1.4. Elemente privind determinarea experimentală a poluanţilor şi a mirosului

2.8.1.4.1. Inventarierea metodelor de măsurare a noxelor

2.8.1.4.2. Evaluarea mirosului gazelor de eşapament

2.9. Evaluarea poluǎrii produse în transporturile rutiere

2.10.Concluzii

2.11. Automobilul şi încǎlzirea globalǎ

2.11.1. Bioxidul de carbon

2.11.2. Metanul

2.11.3. Protoxidul de azot- gazul ilariant

2.11.4. Non – metan hidrocarburi

2.11.5. Oxizii de azot

2.11.6. Hidrocarburi halogenate

2.12.Contribuţia transportului rutier la producerea gazelor cu efect de seră

2.13. Măsuri de protecție a mediului

CAPITOLUL III - REGLEMENTĂRI INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE PRIVIND POLUAREA DATORATĂ MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

3.1. Legislaţia antipoluare

3.1.1. Evoluţia legislaţiei pentru combaterea poluării

3.1.2. Regulamente europene

3.1.2.1. Regulamentu nr.83 CEE – ONU

3.1.2.2. Regulamentul nr.49 CEE – ONU

3.1.2.3. Regulamentul nr.24 CEE – ONU

3.1.3. Regulamente ale S.U.A

3.1.3.1. Cicluri și limite pentru autovehicule ușoare

3.1.3.2. Cicluri pentru autovehicule grele

3.1.4. Regulamete Japoneze

3.1.5. Legislația Românească

3.2. Concluzii

3.3. Automobile și regulamentele de poluare

3.3.1. Scurt istoric

3.3.2. Regulamente privitoare la emisiile oxizilor de azot la autoturisme

3.3.3. Regulamente privitoare la emisiile de particule Diesel la autoturisme

3.3.4. Regulamentele privitoare la emisia oxizilor de azot la autovehicule grele

3.3.5. Regulamentele privitoare la emisia de particule Diesel la autovehiculele grele

3.3.6. Regulamente europene pentru autoturisme

3.3.7. Regulamentele europene pentru vehiculele comerciale

3.3.8. Alte reglementări

CAPITOLUL IV - MĂSURAREA EMISIILOR POLUANTE

4.1. Metode de măsurare a emisiilor

4.1.1. Măsurarea monoxidului de carbon

4.1.2. Măsurarea oxizilor de azot

4.1.3. Măsurarea hidrocarburilor

4.1.4. Măsurarea fumului

4.1.5. Măsurarea particulelor

4.1.6. Echivalența fum - particule

4.1.6.1. Corelaţii cu unităţile de fum Bosch

4.1.6.2. Corelaţia cu unităţile de fum Hartridge

4.1.6.3. Interpretarea curbelor de echivalenţă

4.1.6.4 Verificarea corelaţiei fum – particule

4.2. Instalaţii şi aparate de măsurare

4.2.1. Instalaţii de măsură a poluanţilor

4.2.1.1. Instalaţii de măsurare a poluanţilor gazoşi

4.2.1.2. Instalaţii de măsurare a particulelor

4.2.2. Scheme pentru standuri dinamice cu role

4.2.3. Aparatura de măsurare

4.3. Metode moderne de cercetare a poluanților chimici

4.3.1. Analiza substanțelor nelimitate prin norme

4.3.2. Spectrometria de masă

4.3.3. Cromatografia

4.3.4. Gravimetria și termogravimetria

4.3.5. Fotometria

4.3.6. Alte metode de cercetare

4.4. Tendinţe şi obiective în programul de acţiune şi reducere a poluǎrii asupra mediului

4.4.1. Al 6-lea Program de Acţiune Asupra Mediului

4.4.2. Noxele cu efect de serǎ şi programe pentru controlul schimbǎrilor climatice

4.4.3.Transportul şi bioxidul de carbon

4.4.4. Protocolul Kyoto asupra schimbării climei

4.4.5. Indicatori de cuantificare a condițiilor de mediu

4.5.Concluzii

CAPITOLUL V- COMBUSTIBILI PENTRU MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ

5.1. Benzine.Cifra octanică

5.2. Cifra cetanică

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Impactul automobilului asupra mediului

În anul 2000 circulau în lume circa 800 de milioane de autovehicule, dintre care în jur de 500 de milioane erau autoturisme, iar restul, autocamioane, autobuze, motociclete şi scutere. În Europa şi America de Nord se aflau 35%, iar restul în Asia, America de Sud, Africa şi Oceania [89]. Producţia mondialǎ anualǎ este astǎzi de circa 60 de milioane de automobile [90]. În Europa aproximativ 14 milioane de vehicule îşi încheie ciclul de viaţǎ, iar în SUA, între 10 şi 11 milioane de automobile (autoturisme, autocamioane şi autoutilitare) sunt reciclate.

Creşterea continuǎ a numǎrului de vehicule va fi strâns legatǎ de creşterea viitoare a populaţiei globului, înmulţirea populaţiei urbane şi creşterea economicǎ.

Conform previziunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, populaţia globului va ajunge pânǎ în 2050 la aproape 9 miliarde de locuitori. Populaţia Uniunii Europene (27 de state) este estimatǎ la 450 de milioane de locuitori în 2020, din care 25% va fi peste 60 de ani [1]. La începutul anului 2003 populaţia globului era de 6,3 miliarde de locuitori. Aceastǎ creştere nu este uniform distribuitǎ şi este mai accentuatǎ în ţǎrile din Asia, Africa şi America Latinǎ, tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 – Previziunile ONU referitoare la creşterea populaţiei globului

1950 1998 2050

Populaţia globului 2,521 5,901 8,909

Regiunile cele mai dezvoltate 0,813 1,182 1,155

Regiunile cele mai puţin dezvoltate 1,709 4,719 7,754

Africa 0,221 0,749 1,766

Asia 1,402 3,585 5,268

Europa 0,547 0,729 0,628

America Latinǎ şi Caraibe 0,167 0,504 0,809

America de Nord 0,172 0,305 0,392

Oceania 0,013 0,030 0,046

Ca rezultat al acestei tendinţe este de aşteptat ca numǎrul de vehicule sǎ creascǎ semnificativ, în special în ţǎrile cu industrializare rapidǎ din Asia de Sud-Est, şi la fel presiunile privind protecţia mediului înconjurǎtor.

Consumul anual de energie primarǎ a crescut pânǎ la 7,8x109 tone petrol echivalent. Rezervele exploatabile de petrol sunt evaluate la 136x109 tone, ceea ce înseamnǎ cǎ, în ritmul actual de consum, acestea ar putea ajunge pânǎ în 2040. Dat fiind faptul cǎ tehnologiile de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului sunt într-un continuu progres şi cǎ cercetǎrile pentru descoperirea unor noi zǎcǎminte sunt bine motivate este de aşteptat ca limita epuizǎrii resurselor sǎ fie şi mai îndepǎrtatǎ [61].

Rezervele de gaze naturale sunt evaluate la 114x109 tone petrol echivalent şi, în ritmul actual de consum, ar ajunge pânǎ la jumǎtatea secolului XXI.

Biomasa este evaluatǎ la 700x109 tone petrol echivalent, ceea ce înseamnǎ de 100 de ori consumul mondial anual de energie. Totuşi, datoritǎ posibilitǎţilor limitate de utilizare şi a randamentului scǎzut de transformare în combustibil, este de aşteptat ca biomasa sǎ nu constituie o sursǎ importantǎ de combustibil pentru automobile, cu toate cǎ importanţa acesteia în viitor va creşte.

Se poate aprecia cǎ pretenţiile de reducere drasticǎ a consumului de combustibil la automobile sunt determinate şi de epuizarea, într-un viitor nu prea îndepǎrtat (2 – 3 generaţii), a rezervelor de combustibil fosil.

Pe lângǎ ozonul şi particulele care afecteazǎ calitatea aerului atmosferic, emisiile motoarelor Diesel şi Otto includ un numǎr de compuşi poluanţi cu risc mare de cancer sau alte efecte negative asupra sǎnǎtǎţii. Aceşti compuşi poluanţi includ benzenul, formaldehida, acetaldehida, 1,3-butadiena şi particulele Diesel. Toţi aceşti componenţi sunt produşi ai arderii; benzenul se gǎseşte şi în alte gaze decât cele de evacuare de la motoarele pe benzinǎ.

Pe baza datelor recente se apreciazǎ cǎ emisiile Diesel şi în principal particulele (PM) tind sǎ devinǎ sursa dominantǎ a riscului de cancer. Agenţia Internaţionalǎ de Cercetare a Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) a trecut emisiile Diesel pe lista substanţelor toxice potenţial cauzatoare de cancer (1998). Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii (The World Health Organization) recomandǎ eforturi urgente de reducere a emisiilor, în special a particulelor, prin schimbarea sistemelor tehnice de evacuare, reproiectarea motoarelor şi compoziţia combustibilului. Abia în 2000, The National Institute for Environmental Health Sciences (NIEHS) a trecut particulele Diesel pe lista sa de substanţe responsabile de cancerul uman, în special cel de plǎmâni. În urma unui program de monitorizare, desfǎşurat în Los Angeles, s-a constatat cǎ 70% din totalul îmbolnǎvirilor de cancer, în zona urbanǎ monitorizatǎ – 1400 cazuri/la un milion de locuitori – sunt atribuite emisiilor de particule Diesel, 20% altor compuşi toxici (benzen, butadienǎ şi formaldehidǎ), iar 10% sunt atribuite surselor staţionare (industrie, curǎţǎtorii, operaţii de cromare).

Un alt aspect care intereseazǎ, este cel al dimensiunii particulelor Diesel. Aproximativ 80-95% din masa de particule au dimensiuni cuprinse între 0,05-1,0 microni, cu valoarea medie de 0,2 microni. Aceste particule fine au o suprafaţǎ de arie foarte mare pe gram de masǎ, ceea ce le face foarte bune purtǎtoare de compuşi anorganici şi organici care ajung cu aerul aspirat în plamâni. Aproximativ 50-90% din numǎrul de particule Diesel din gazele de evacuare sunt ultrafine, cu dimensiuni cuprinse între 0,005-0,05 microni, cu o valoare medie de 0,02 microni. Din punct de vedere masic particulele ultrafine nu reprezintǎ decât 1-20%. Pentru a reţine aceste particule filtrele utilizate trebuie sǎ satisfacǎ standardele masice pentru PM. De asemenea, pentru ca noile vehicule sǎ se încadreze în standarde, este nevoie de presiuni suplimentare din partea societǎţii pentru a asigura obligativitatea introducerii filtrelor de particule.

Emisia de particule ultrafine a determinat Consiliul Miniştrilor de Mediu din Uniunea Europeanǎ sǎ cearǎ reducerea nivelului sulfului din combustibili, reducerea numǎrului de nanoparticule şi înǎsprirea standardului privind emisia de NOx, de cǎtre automobilele cu motoare Diesel, pânǎ la cel echivalent al automobilelor cu motoare Otto. În acest sens se doreşte introducerea filtrelor de particule la toate vehiculele cu motoare Diesel, ca o mǎsurǎ eficientǎ de reducere a masei de PM emise, a toxicitǎţii lor şi a numǎrului de particule ultrafine.

În lucrarea [24] se face o prezentare comparativǎ a efectelor negative (aciditate, efect de serǎ şi poluarea aerului) ale emisiilor asupra sǎnǎtǎţii oamenilor şi a calitǎţii mediului, luând ca etalon bioxidul de carbon (CO2) şi bioxidul de sulf (SO2), tabelul 1.2. Se adoptǎ urmǎtoarele referinţe (etaloane):

Bibliografie

[1]. Affenzeller, J., Kriegler, W., Lepperhoff, G., Owen, N., Gruson, J. F., Blaich, M., FURORE-Future Road Vehicle Research, A Roadmap for the Future, 9th EAEC International Congress, Paris 2003

[2]. Alkidas, A. C., Relationships between Smoke Measurements and Particulate Measurement, SAE Paper 840412

[3]. Apostolescu N., Băţagă, I., Motoare cu ardere internă,Editura Tehnică, Bucuresti 1967

[4]. Apostolescu, N., Chiriac, R., Procesul arderii în motorul cu ardere internă, Editura Tehnică, Bucureşti 1998

[5]. Apostolescu, N., Grunwald, B., Neomogenitatea termică şi chimică din motoarele cu ardere internă,Editura Academiei, Bucureşti 1975

[6]. Apostolescu, N., Sfinţeanu, D., Automobilul cu combustibili neconvenţionali,Editura Tehnică, Bucureşti 1989

[7]. Arama, C., Apostolescu, N., Grunwald, B., Poluarea aerului de catremotoarele cu ardere interna, Editura Tehnica, Bucuresti 1975

[8]. Aramă, C.,Motoare cu ardere internă, Editura Tehnică, Bucureşti 1966

[9]. Babescu, G., ş.a., Tehnici speciale de reducere a consumului de combustibil şi limitarea noxelor la autovehicule, Univ. Transilvania, Braşov 1989

[10]. Benson, R.S., The Thermodynamics and Gas Dynamics of Internal Combustion Engines vol. I , Claredon Press, Oxford 1982

[11]. Birch, S., Sorting Through New Automotive Technologies. Engines for Growth. Is this the Beginning of the End for Internal Combustion Engines?, Automotive Engineering International, 2002

[12]. Bobescu, G., Cofaru, C., Chiru, A., Radu, A., Motoare pentru automobile şi tractoare, vol. I - II, Chişinău 1996

[13]. Boretti, G., Diesel Engine Combustion Chamber Design with Three-Dimensional Flow Computations,International Conference Combustion in Engines, 1992

[14]. Braun, G., Wolters, P., The Development Potentials of Gasoline Engines with Respect to Exhaust Emissions and Fuel Consumption, EAEC Congress, Bratislava 2001

[15]. Budianu, C., Călinescu, E.,Elemente de ecologie umană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1982.

[16]. Cărăbaş, I.D., Nagi, M., Laza, I.I., Uricanu P.N., The Influence of the Fins Over the Performance Thermal and Fluid Dynamics of Heat Exchangers, HUMBOLDT Conference, Fac. de Mecanică, Univ. Politehnica, Timisoara 2010

[17]. Chang H., Zhang Y., Chen L., Gray Forecast of Diesel EnginePerformance Based on Wear, Applied Thermal Engineering, 2003

[18]. Chen B., Qin Z., Analysis of Piston-Cylinder Dynamic Oil Film Behaviour , Proceedings 6-th International Congress on Tribology vol.IV-Eurotrib, Budapest 1993

[19]. Cooper, B., Diesel Catalytic after Treatment Systems for the USA, Engine Technology International, 1998

[20]. Diem, W., Injecting Some Competition, Automotive Engineer, July/August, 2001

[21]. Dodd, A., Holubecki, Z., The Measurements of Diesel Exhaust Smoke, MIRA Report, October 1965

[22]. Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG, Type. Maβe. Toleranzen, WKD 423710 2M Stand 8, Stuttgart 1992

[23]. Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG, Type. Maβe. Toleranzen, WKD 423910 2M Stand 8, Stuttgart 1993

[24]. Filippi, F., Vehicule industriale si mediul inconjurator, ATA, 1990

[25]. Funazaki, A., Taneda, K., Life Cycle Assessment on Automobile Shredder Residue Treatments of a 2002-year End-of-Life Vehicle, Proceedings of the 2002 Environmental Sustainability Conference and Exhibition, Published by SAE Inc. USA, 2001

[26]. Gaiginschi, R., Zătreanu, G.,Motoare cu ardere internă-construcţie şi calcul , Editura Gh.Asachi , Iaşi 1995

[27]. Griffits, J.D., Mathematics in Transport Planning and Control, Univ. Of Walls – College of Cardiff, Ed. Clarendon Press, Oxford 1992

[28]. Gruden, D., Auto und Umwelt,Porsche A.G. Stand 1, Stuttgart 1998

[29]. Gruden, D., Umweltschutz in der Automobilindustrie: Motor, Kraftstoffe, Recycling, GWV Fachverlage GmbH, Wiesbaden 2008

[30]. Grunwald, B.,Teoria, calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehiculerutiere,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980

[31]. Haseganu, C., Vladu, C.,Reglementari legale pe plan european asupraemisiilor de noxe din gazele de esapament ale autovehiculelor,Revista inginerilor automobilisti nr. 4-5, 1992

[32]. Henderson, P.T., Wells, D., Haddox, M.,Diesel Engines Emissions: A TimingControl Approach,SAE Technical Paper Series 871630

[33]. Hiroyasu,H., Measurements of Spray Characteristics and Fuel Vapor Concentration in aDiesel Spray, Univ. of Hiroshima, Japan 1994

[34]. Hirsiger, F., Tichtinsky, H., Modelisation numerique de l’etablissement d’une zone de combustion avecrecirculation,ONERA 1979

[35]. Ionel, I., Ungureanu, C., Termoenergetica şi mediul, Editura Tehnică, 1996

Preview document

Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 1
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 2
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 3
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 4
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 5
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 6
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 7
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 8
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 9
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 10
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 11
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 12
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 13
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 14
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 15
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 16
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 17
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 18
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 19
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 20
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 21
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 22
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 23
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 24
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 25
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 26
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 27
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 28
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 29
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 30
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 31
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 32
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 33
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 34
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 35
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 36
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 37
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 38
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 39
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 40
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 41
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 42
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 43
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 44
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 45
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 46
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 47
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 48
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 49
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 50
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 51
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 52
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 53
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 54
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 55
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 56
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 57
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 58
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 59
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 60
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 61
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 62
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 63
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 64
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 65
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 66
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 67
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 68
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 69
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 70
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 71
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 72
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 73
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 74
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 75
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 76
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 77
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 78
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 79
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 80
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 81
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 82
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 83
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 84
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 85
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 86
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 87
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 88
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 89
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 90
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 91
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 92
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 93
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 94
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 95
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 96
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 97
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 98
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 99
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 100
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 101
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 102
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 103
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 104
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 105
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 106
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 107
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 108
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 109
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 110
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 111
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 112
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 113
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 114
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 115
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 116
Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere interna.docx

Alții au mai descărcat și

Emisiile Poluante ale Motoarelor cu Ardere Internă și Concepte Constructive Utilizate pentru Reducerea Acestor Emisii

I. INTRODUCERE 1. MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE, IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA SITUAŢIEI PRIVIND EMISIILE POLUANTE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ...

Metode de Recuperare a Energiei

INTRODUCERE Existã numeroase cãi pe care se poate ajunge la reducerea consumurilor de combustibili la bordul navelor şi la economisirea resurselor...

Studii privind sistemul de alimentare a motoarelor cu ardere internă

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE În ultimul deceniu importurile de maşini cât şi modernizarea liniilor de fabricaţie la fabricile proprii, au dus la...

Controlul poluării MAI prin tratarea gazelor evacuate

CAPITOLUL 1 LEGISLAŢIA PRIVIND NORMELE DE POLUARE ÎN DOMENIUL AUTO După un secol de dezvoltare, aproape liberă a automobilului, urmează o...

Studii și cercetări privind tehnologiile de reducere a emisiilor poluante

1 Introducere Înainte de a analiza impactul asupra mediului a autovehiculelor trebuie prezentată istoria autovehiculelor, istoria motorului....

Metode de Studiu a Noxelor Produse de Motoarele cu Ardere Internă

Introducere Deoarece condiţiile arderii totale nu sunt niciodată întrunite simultan, arderea amestecului carburant în motoarele cu ardere internă...

Suspensia

Introducere Actualitatea şi importanţa temei studiate. În timpul deplasării, în orice regim de mers şi pe orice categorie de drumuri, în cadrul...

Combustibili Alternativi

1. INTRODUCERE Aceasta lucrare prezinta tipurile de combustibili neconventionali, sistemele de stocare si de alimentare cu asemenea combustibili,...

Te-ar putea interesa și

Impactul Transporturilor Rutiere de Marfă asupra Mediului Inconjurător

1. Rezumat Prezenta lucrare este o analiză a degradării atmosferei provocată de industria transporturilor rutiere, urmărind delimitarea valorilor...

Poluanții Produși de Motoarele cu Ardere Internă și Nocivitatea lor

POLUANŢII PRODUŞI DE MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ ŞI NOCIVITATEA LOR 2.1. CONSIDERAŢII GENERALE Luând în considerare punctul de vedere...

Impactul Energetic al Sistemelor de Transport Asupra Resurselor Energetice

INTRODUCERE Lucrarea abordeaza problemele legate de utilizarea carburanţilor (benzine, motorine, carburanţi speciali), lubrifianţilor (uleiuri...

Poluarea Solului

Calitatea solului, prin atributele sale, determina, in larga masura, marea complexitate si diversitate, in spatiu si timp, a mediului inconjurator,...

Ai nevoie de altceva?