Cercetari Experimentale privind Strunjirea Materialelor Polimerice

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Cercetari Experimentale privind Strunjirea Materialelor Polimerice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 14 fisiere doc, dwg, bmp de 157 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Fetecau Catalin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

Denumiri folosite în prezenta lucrare 7
CAPITOLUL 1. GEOMETRIA OPTIMĂ A PĂRŢII AŞCHIETOARE A SCULELOR
1.1. Criterii de optimizare 9
1.2. Criteriile esenţiale de optimizare a părţii aşchietoare 10
1.3. Legătura dintre criteriile de optimizare şi parametrii geometrici ai părţii aşchietoare 10
1.4. Influenţa încărcării energetice unitare asupra principalelor criterii de optimizare 12
1.5. Influenta capacităţii de evacuare a căldurii din zona de aşchiere asupra criteriilor de optimizare 12
1.6. Influenţa parametrilor geometrici ai părţii aşchietoare asupra criteriilor de optimizare 12
1.7. Interdependenţa acţiunii factorilor asupra criteriilor de optimizare 27
1.8. Stabilirea gradului de importanţă al criteriilor de optimizare 29
1.9. Bibliografie 31
CAPITOLUL 2. INFORMAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA PRELUCRAREA MATERIALELOR PLASTICE
2.1.Principalele operaţii de aşchiere a maselor plastice 32
2.2. Ghid de fabricaţie - strunjirea şi burghierea 34
2.3.Ghid de fabricaţie –frezarea 35
2.4.Ghid de fabricaţie – debitarea 37
2.5. Scurt îndrumar pentru înlăturarea defecţiunilor tehnice 37
2.6. Bibliografie 40
CAPITOLUL 3. ANALIZA AŞCHIERII SI PRELUCRĂRII FOLOSIND CONCEPTELE DIN MECANICA RUPERII
3.1. Introducere 41
3.2. Aşchierea elastică 42
3.3. Deformarea plastică 45
3.4. Forfecarea plastică 51
3.5. Ecruisarea 56
3.6. Comparaţii experimentale 57
3.7. Concluzii 61
3.8. Bibliografie 62
CAPITOLUL 4. TESTE DE AŞCHIERE PENTRU DETERMINAREA TENACITĂŢII LA RUPERE LA POLIMERI
4.1. Introducere 63
4.2. Analiza 63
4.2.1. Gc determinat printr-un bilanţ energetic (Metoda 2) 64
4.2.2. Gc determinat prin schema de reducere a forţei a lui Merchant (Metoda 1) 67
4.2.3. Modelarea frecării pe interfaţa sculă-aşchie (Metoda 3) 68
4.2.4. Observaţii asupra schemelor de analiză 69
4.3. Determinarea componentei principale a forţei de aşchiere Fz, la strunjirea materialelor polimerice PTFE CG 32-3 şi PTFE GR15 70
4.3.1. Măsurarea deformaţiei specifice în timpul procesului de aşchiere 70
4.3.2. Materialele polimerice utilizate la încercările experimentale
(PTFE CG 32-3 şi PTFE GR 15) 72
4.3.3. Modelul legii de variaţie a componentei principale a forţei de aşchiere (Fz) 75
4.3.4. Rezultate şi discuţii 76
4.4. Prelevarea şi măsurarea aşchiilor 79
4.5. Rezultate finale şi discuţii 83
4.6. Concluzii 85
4.7.Bibliografie 85
CAPITOLUL 5. IMPLEMENTAREA STANDARDULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ISO 9001, LA FACULTATEA DE MECANICĂ
5.1. Importanţa implementării standardului de management al calităţii ISO 9001, la Facultatea de Mecanică 87
5.1.1. Introducere 87
5.1.2. Certificarea ISO 9001- între necesitate şi valoarea adusă 88
5.1.3. Maturitatea organizaţiei şi conceptele de „indicator” şi „indicator de performanţă” 89
5.1.4.Concluzii 92
5.2. Implementarea sistemului 93
5.2.1. Angajarea managementului (faza A) 94
5.2.2. Implementarea sistemului de management al calităţii (FAZA B) 96
5.2.2.1. Campanie informativă 96
5.2.2.2.Instruire şi antrenare 97
5.2.2.3. Elaborarea documentaţiei 97
5.2.2.4 Implementarea procedurilor 98
5.2.3.Etapa 4. Implementare definitivă 132
5.3. Certificarea 133
5.3.1. Etapele certificării sistemului de management ISO 9001 133
5.3.1.1.Iniţierea certificării 133
5.3.1.2.Evaluarea în vederea certificării 134
5.3.1.3.Audit stadiul 1 134
5.3.1.4.Audit stadiul 2 134
5.3.1.5.Tarife 135
5.3.1.6.Acordarea certificatului 135
5.3.1.7.Supravegherea 136
5.3.1.8.Certificatul 136
5.4.Bibliografie 136
Anexe 137

Extras din document

CAPITOLUL 1. GEOMETRIA OPTIMĂ A PĂRŢII AŞCHIETOARE A SCULELOR

Durata de exploatare a unei scule şi deci economicitatea prelucrării depinde în mare măsură de modul cum au fost stabiliţi parametrii geometrici ai părţii aşchietoare.

Pentru rezolvarea acestei probleme proiectantul trebuie să considere valorile optime ale unghiurilor părţii active ale sculei astfel încât dimensiunile şi forma tăişurilor să asigure obţinerea preciziei dimensionale, a formei şi a rugozităţii prescrise pentru suprafeţele care se prelucrează. Condiţiile de formare a aşchiilor, care se creează prin adoptarea parametrilor geometrici optimi, trebuie să ducă la obţinerea unei durabilităţi maxime a sculei, la desfăşurarea aşchierii cu forţe şi momente de aşchiere minime şi o calitate ridicată a suprafeţei prelucrate.

Prin geometrie optimă se înţelege deci ansamblul parametrilor geometrici ai părţii aşchietoare care satisfac maximal atât condiţiile tehnice ale suprafeţei prelucrate, cât şi cele privind comportarea în aşchiere a sculei.

1.1. Criterii de optimizare

Pentru aprecierea gradului de optimalitate a geometriei unei scule aşchietoare este necesară precizarea prealabilă a criteriilor de optimizare, atât a celor principale, cât şi cele secundare.

Principalele criterii de optimizare a geometriei sculelor aşchietoare sunt:

- rezistenţa la uzură sau durabilitatea efectivă a sculei;

- capacitatea de a aşchia cu forţe şi momente minime;

- calitatea şi precizia suprafeţelor prelucrate.

Pe lângă aceste criterii principale se pot evidenţia şi o serie de alte criterii, după cum urmează:

- locul de pe tăiş care vine primul în contact cu suprafaţa de prelucrat;

- direcţia rezultantei forţelor de aşchiere;

- dinamicitatea forţelor şi momentelor de aşchiere;

- forma aşchiei şi direcţia de degajare a acesteia;

- capacitatea canalelor de a cuprinde şi evacua aşchiile;

- ascuţire şi reascuţire comodă;

- rezistenţa şi rigiditatea tăişului;

- tehnologicitatea părţii aşchietoare;

- preţul de cost, ş.a.

Rezistenţa la uzură sau durabilitatea efectivă a sculei este de cele mai multe ori criteriul esenţial de optimizare a geometriei, datorită următoarelor considerente:

- creşterea rezistenţei la uzură, permite o sporire corespunzătoare a vitezei optime de aşchiere, deci şi a productivităţii prelucrării;

- durabilitate ridicată conduce la micşorarea consumului specific de scule pe unitatea de produs, deci la reducerea preţului de cost.

- creşterea rezistenţei la uzură determină o creştere corespunzătoare a stabilităţii dimensionale a părţii aşchietoare, cu consecinţe directe în creşterea preciziei prelucrării.

Capacitatea de a aşchia cu forţe şi momente reduse reprezintă un criteriu important, întrucât de acesta depind:

- rezistenţa şi deformaţia sculei şi a sistemului tehnologic, stabilitatea la vibraţii şi implicit calitatea şi precizia prelucrării;

- încărcarea energetică unitară (puterea consumată pe unitatea de lungime a tăişului), de care depinde durabilitatea sculei;

- consumul energetic al maşinii-unelte.

Calitatea suprafeţei prelucrate este un criteriu principal în cazul operaţiilor de finisare.

Locul de pe tăiş care vine primul în contact cu suprafaţa de prelucrat prezintă importanţă deosebită în căzui sculelor a căror parte aşchietoare are acţiune intermitentă, cu o dinamicitate ridicată a forţelor şi momentelor de aşchiere. Pentru cuţitele de mortezat şi rabotat sau frezele cilindro-frontale se urmăreşte ca primul punct de pe tăiş ce vine în contact cu suprafaţa de prelucrat să fie cât mai îndepărtat de vârful dintelui sculei, deoarece vârful prezintă o rezistenţă mecanică redusă.

Direcţia rezultantei forţelor de aşchiere are influenţă asupra modului de solicitare a părţii aşchietoare, a dintelui, a corpului şi părţii pe fixare a sculei.

Dinamicitatea forţelor şi momentelor de aşchiere influenţează în principal calitatea suprafeţei prelucrate dar şi durabilitatea tăişului sculei.

Forma aşchiei şi direcţia sa de degajare are importanţă în ce priveşte descongestionarea zonei de aşchiere, a eliminării căldurii, influenţând pe această cale durabilitatea. De forma aşchiilor depinde şi comoditatea deservirii maşinii-unelte, evitarea pericolului de accidentare a operatorului, depozitarea spanului.

Capacitatea canalului de a cuprinde şi elimina aşchiile degajate trebuie luată în considerare la sculele la care aşchiile se degajă în spaţii închise sau semiînchise, de tipul broşelor, frezelor de debitat, burghielor, adâncitoarelor, ş.a.

1.2. Criteriile esenţiale de optimizare a părţii aşchietoare

În raport de condiţiile concrete de aşchiere, de materialul prelucrat, calitatea suprafeţei prelucrate, regimul de aşchiere, caracterul prelucrării-degroşare: semifinisare sau finisare, de prezenţa lichidelor de răcire-ungere, de materialul sculei, şa., este necesar sa se procedeze la adoptarea, la selectarea, din multitudinea criteriilor de apreciere a comportării sculei în aşchiere, a unui număr restrâns de criterii, numite esenţiale, în raport cu care se procedează la optimizarea geometriei tăişului.

Criteriile esenţiale diferă în raport şi cu scopul prelucrării. De exemplu, la operaţiile de degroşare, când se urmăreşte un maxim de productivitate, cu un consum minim de energie, fără a urmări o calitate şi precizie ridicată, criteriile esenţiale de optimizare sunt durabilitatea şi capacitatea de a aşchia cu forţe şi momente minime. La operaţiile de finisare însă, criteriile de optimizare esenţiale vor fi calitatea suprafeţei prelucrate şi rezistenţa la uzură.

Pentru selectarea criteriilor esenţiale este necesară evidenţierea influenţelor pe care parametrii geometrici ai părţii aşchietoare o au asupra criteriilor de optimizare.

1.3. Legătura dintre criteriile de optimizare şi parametrii geometrici ai părţii aşchietoare

După cum se poate constata, criteriile de optimizare sunt reprezentate de fenomene şi calităţi ale procesului de aşchiere şi ale sculei, ca rezistenţa la uzură, forţele şi momentele de aşchiere, calitatea şi precizia suprafeţei. Aceste fenomene şi calităţi sunt influenţate de diferiţi parametri care apar în proces, cum sunt: elementele regimului de aşchiere, caracteristicile fizico-mecanice ale materialului prelucrat şi ale materialului sculei, prezenţa şi natura lichidelor de răcire-ungere, gradul de uzură al sculei, parametrii geometrici ai părţii aschietoare.

Pentru înţelegerea modului în care influenţează fiecare parametru, în special fiecare parametru geometric, asupra criteriilor de optimizare, este necesară precizarea factorului esenţial care determină modul de desfăşurare al procesului de formare al aşchiei.

Cercetările în domeniul aşchierii au condus la concluzia că factorul esenţial care determină condiţiile şi modul de desfăşurare a procesului de aşchiere este temperatura pe suprafaţa de contact dintre aşchie şi faţa de degajare a sculei şi temperatura medie în zona deformaţiilor maxime a aşchiei.

La rândul ei temperatura este determinată în cea mai mare măsură de încărcarea energetică unitară a tăişului şi capacitatea sculei de a elimina căldura din zona de aşchiere.

Prin încărcarea energetică unitară (E) se înţelege puterea consumată pe unitatea de lungime a tăişului principal, proporţională cu cantitatea de căldură degajată în unitatea de timp, pe unitatea de lungime a aceluiaşi tăiş.

Fig.1.1.Lungimea părţii active a tăişului

Încărcarea energetică unitară va fi dată de relaţia

,

în care:

Fz – forţa principală în daN;

V – viteza de aşchiere, în m/min;

l – lungimea părţii active a tăişului, în mm.

Expresia încărcării energetice unitare poate fi detaliată în funcţie de regimul de aşchiere şi parametrii geometrici ai sculei, conform Fig. 5.1.

Fisiere in arhiva (14):

  • Cercetari Experimentale privind Strunjirea Materialelor Polimerice
    • bibl cap 3.doc
    • bibliografie licenta.doc
    • Bibliografie.doc
    • desene
      • Drawing5.dwg
      • untitled.bmp
      • untitled1.bmp
      • untitled2.BMP
      • untitled4.bmp
      • untitled5.bmp
      • untitled6.bmp
      • untitled7.bmp
      • untitled8.bmp
      • untitled9.bmp
    • licenta complet.doc

Alte informatii

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi Facultatea de Mecanică Specializarea Inginerie Economică Industrială