Cuprins
- Cap.1. Legislaţia privind normele de poluare în domeniul auto. 1
- Cap.2. Componenţa sistemului de evacuare . 9
- Cap.3. Influenţa sistemului de evacuare asupra eficienţei evacuării gazelor arse . 15
- Cap.4. Sisteme de reducere a emisiilor poluante şi tratare a gazelor evacuate. 20
- 4.1. Consideraţii generale . 20
- 4.2. Sistemul de reducere a emisiilor prin evaporare . 22
- 4.3. Tehnologia Selective Catalytic Reduction (SCR). 32
- 4.4. Filtrul de particule - FAP . 40
- Cap.5. Tratarea gazelor evacuate cu ajutorul convertoarelor catalitice. 52
- 5.1. Catalizatorii destinaţi m.a.s. 52
- 5.2. Catalizatorii destinaţi m.a.c. 58
- 5.3. Catalizatorii de oxidare. 60
- 5.4. Catalizatori care să reducă NOx. 62
- 5.5. Durabilitatea catalizatorilor. 65
- Bibliografie. 68
Extras din licență
CAPITOLUL 1
LEGISLAŢIA PRIVIND NORMELE DE POLUARE ÎN DOMENIUL AUTO
După un secol de dezvoltare, aproape liberă a automobilului, urmează o perioadă în care perfecţionarea acestuia trebuie realizată în condiţiile existenţei unor restricţii extrem de severe. Astfel, cerinţelor impuse de societate referitoare la utilizarea raţională a resurselor energetice şi de materii prime, protecţia mediului, siguranţa circulaţiei şi traficul în marile aglomerări urbane, li se adaugă cerinţele mereu crescânde ale clienţilor, cum ar fi consumul redus de combustibil, performanţe, confort şi calitate sporită, cheltuieli de întreţinere scăzute.
Din punct de vedere al rezervelor mondiale de combustibili pentru autovehicule, consumul anual de energie primară, din care 44% petrol, a crescut în ultimul deceniu cu 22% ajungând la 7,8x109 tone de echivalent petrol. Se poate aprecia că în aceste condiţii, pentru încă două generaţii ţinta principală a cercetărilor o va constitui reducerea emisiilor poluante şi creşterea economicităţii autovehiculelor. Evident se întreprind eforturi considerabile pentru realizarea unor autovehicule care să folosească alţi combustibili cum ar fi energia electrică sau hidrogenul, cel puţin din considerente de reducere a poluării mediului înconjurător. Deşi scopul final este acelaşi, căile şi metodele prin care se va ajunge aici diferă de la o zonă de influenţă la alta.
Astfel, în Europa au fost introduse normele denumite Euro de la Euro 1 la Euro 5, (tabelul 1) cu o aplicare graduală pe termen mediu, cu valabilitate pentru fiecare autovehicul în parte.
Tabelul 1. Regulamentul european pentru emisii la M.A.S. [g/km]
EURO I
-1993- EURO II
-1996- EURO III
-2000- EURO IV
-2005-
HC - - 0,2 0,1
NOx - - 0,15 0,08
HC+NOx 0,97 0,5 - -
CO 2,72 2,2 1,8 1,0
Durabilitate 80.000 km 80.000 km 80.000 km 80.000 km
În America de Nord organismul care se ocupă de această problemă E.P.A. la nivel federal, este concurat de către Biroul resurselor de aer din California (C.A.R.B.). Aceste organisme au generat o serie de categorii de autovehicule cu poluare redusă:
• TIER 1 şi 2 – norme federale aplicate de EPA;
• TLEV – vehicul cu emisii reduse, de tranziţie;
• LEV – vehicul cu emisii reduse;
• NLEV – Normă californiană aplicabilă voluntar în SUA;
• ULEV – vehicul cu emisii foarte reduse;
• SULEV – vehicul cu emisii super ultrareduse;
• NZEV – vehicul cu emisii apropiate de zero, hibride sau alimentate cu GPL;
• ZEV – vehicul cu emisii zero;
Fig. 1.1.
Dacă la nivel federal sunt aplicate normele TIER şi NLEV, în California datorită nivelului mare al poluări, normele sunt aplicate diferit, calculându-se media emisiilor întregului parc comercializat de un anumit constructor. Această medie scade în fiecare an, iar pentru respectarea ei, parcul trebuie să fie compus din vehicule care satisfac întreaga paletă de norme începând cu TIER şi finalizând cu ZEV, indicându-se un procentaj pentru fiecare dintre acestea.
O paralelă între normele europene şi cele americane poate fi făcută din graficul din figura 1.1.
Preview document
Conținut arhivă zip
- bibliografie.doc
- Controlul Poluarii MAI prin Tratarea Gazelor Evacuate.doc
- Coperta.doc
- cuprins.doc