Lucrare de Licenta

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Lucrare de Licenta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Ing.Viorel Putz

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CAP. O – INTRODUCERE.pag. 4
CAP. 1 SISTEME DE CONTROL UTILIZATE IN FABRICAŢIA ROŢILOR DINTATE CILINDRICE.pag.5
1.1.Generalităţi privind sisteme, mijloace şi instalaţii de, măsurare.pag.5
1.1.1. Clasificarea mijloacelor de măsurare după forma semnalului.pag.6
1.1.2. Clasificarea aparatelor de măsurare după sarcinile din cadrul instalaţiei.pag.6
1.1.3. Reprezentarea instalaţiilor de măsurare şi a modului lor decuplare.pag.7
1.2. Elemente de geometrie şi control a roţilor dinţate cilindrice. .pag.8
1.2.1. Grosimea dintelui. pag.8
1.2.2. Pasul circular frontal. pag.9
l.2.3. Pasul de bază. pag.9
1.2.4. Analiza cumulată pe K paşi. pag.9
1.2.5. Lungimea (cota ) peste N dinţi.pag.10
1.3. Analiza tehnico-economică a aparatelor, si mijloacelor cunoscute în controlul roţilor dinţate cilindrice.pag.12
1.3.1. Controlul pasului de bază.pag.13
1.3.2 Controlul pasului de divizare. pag.15
1.3.3. Controlul lungimii (cotei) peste dinţi.pag.16
1.3.4. Aparatura utilizată la controlul grosimii dintelui.pag.17
1.3.5. Controlul profilului dintelui.pag.18
1.3.6. Controlul direcţiei dintelui.pag.22
1.4.Controlul activ la prelucrarea roţilor dinţate.pag.26
CAP. 2 STABILIREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE PENTRU S.C.A.P.pag.29
2.1. Generalităţi privind mijloacele de control activ la prelucrarea prin aşchiere.pag.29
2.2. Consideraţii privind condiţiile impuse la proiectarea sistemelor flexibile de fabricaţie .pag.33
2.2.1. Situaţii întâlnite la utilizarea mijloacelor de control activ.pag.34
2.2.2.Cerinţe specifice privind construcţia şi echiparea maşinilor unelte în compunerea sistemelor flexibile.pag.36
2.3. Schema bloc de lucru pentru sistemul de control activ postoperaţie.pag.41
2.3.1. Mod de lucru.pag.42
2.4. Soluţia de principiu pentru sistemul de control activ postoperatie.pag.43
CAP. 3. CONSTRUCŢIA APARATULUI PENTRU STUDIUL UZURII FMC POSTOPERATIE.pag.46
3.1. Constructia aparatului.pag.46
CAP.4. TEHNOLOGIE DE PRELUCRARE PENTRU REPERUL ARBORE.pag.51
4.1. Alegerea materialului semifabricatului.pag.51
4.1.1. Consideraţii generale privind alegerea semifabricatelor.pag.51
4.1.2. Consideraţii privind materialul stabilit pentru semifabricat.pag.53
4.2. Stabilirea itinerarului tehnic.pag.54
4.2.1.Criterii şi consideraţii care stau la baza stabilirii variantei de proces tehnologic de prelucrare.pag.54
4.2.1.1. Date iniţiale necesare proiectării proceselor tehnologice.pag.55
4.2.1.2. Procedee de elaborare a proceselor tehnologice.pag.57
4.2.3. Etapele de proiectare a proceselor tehnologice.pag.59
CAP 5. BIBLIOGRAFIE.pag.61

Extras din document

INTRODUCERE

În condiţiile actuale aîe economiei de piaţă, o problemă importană pentru orice societate care are ca obiect de activitate producţia de repere necesare în construcţia de maşini o constituie acapararea de noi pieţe pentru produsele fabricate şi impunerea pe vechile pieţe.Acest lucru se poate realiza prin creşterea gradului de precizie şi reducerea costului produselor realizate.

Realizarea celor scrise mai sus este posibilă prin introducerea în producţie a unor maşini unelte cu grad înalt de complexitate şi automatizare cum ar fi: centrele de prelucrare, maşini unelte cu comandă numerică.

Prin introducerea comenzilor numerice a fost automatizat în mod eficient procesul de aşchiere a metalelor în producţia de serii mici şi mijlocii dominantă în industria constructoare de maşini şi s-a realizat premiza fundamentală pentru automatizarea procesului de producţie în întregimea lui.

Evoluţia sistemelor de comandă numerică este caracterizată în special, de înlocuirea tehnicii cablajelor rigide prin tehnica C.N.C., utilizarea în structura sistemelor de comandă de tip C.N.C. a microprocesoarelor, circuitelor integrate şi a unor memorii evoluate.

Pe lângă realizarea funcţiunilor de comandă şi control, specifice unui echipament de comandă numerică convenţională, sistemul C.N.C. a permis extinderea posibilităţilor de funcţionare în noi direcţii (supervizarea procesului, tehnologic, comandă adaptivă, optimizarea regimului de aşchiere), simplificarea procesului de programare, reducerea costului sistemelor de comandă numerică, creşterea fiabilităţii sistemului.

CAP. 1 SISTEME DE CONTROL UTILIZATE IN

FABRICAŢIA ROŢILOR DINTATE CILINDRICE

1.1.Generalităţi privind sisteme, mijloace şi instalaţii de, măsurare.

Pentru a efectua o măsurare este necesar ca, in condiţii determinate să existe în interacţiune trei elemente: măsurandul, mijlocul de măsurare şi receptorul.

Măsurandul ca purtător al mărimii de măsurat, transmite o anumită informaţie „ Yi ” care reprezintă semnalul (sau funcţia ) de intrare în mijlocul de măsurare, care după o prelucrare o livrează receptorului sub forma semnalului de ieşire „ Ye ”. Aceasta reprezintă valoarea măsurată. Cele două semnale se numesc semnale de măsurare. După conţinutul informaţional semnalele pot fi : analoage sau discrete.

Semnalele discrete corespund unei mărimi de măsurat cuantificabilă, fiind obţinută prin tratarea unui ansamblu de semnale logice.

Semnalele analoage corespund unei mărimi fizice cu variaţie necuantificată ale căror valori sunt semnificative în interiorul unui domeniu specificat.

Mijloacele de măsurare sunt acele mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ mărimile de măsurat. Mijloacele de măsurare pot fi considerate ca " cutie neagră" pentru care mărimea de măsurat reprezintă semnalul de intrare iar valoarea măsurată: semnalul de ieşire.

Aparatele de măsurare. Un aparat de măsurare care conţine cel puţin o măsură şi care este situat în fluxul semnaluiui.

Instalaţii de măsurare. O instalaţie de măsurare reprezintă un mijloc de măsurare format din mai multe măsuri şi aparate de măsurare situate în fluxul semnalului sau auxiliare, dar care livrează energia auxiliară necesară menţinerii funcţiunii instalaţiei, pentru captarea, adaptarea unui semnal de măsurare şi emiterea valorii măsurate ca " imagine" a mărimii de

măsurat.

Reunirea mai multor mijloace de măsurare formează un sistem de măsurare .

Legarea aparatelor de măsurare într-un mod corespunzător naturii fizice a semnalului de măsurare se realizează prin conductori de semnale (conductori electrici, conducte de presiune, legături optice şi altele). Conductorii de semnale ai căror proprietăţi influenţează rezultatul măsurării se numesc conductori de măsurare,

Fisiere in arhiva (1):

  • Lucrare de Licenta.doc

Alte informatii

lucrarea a fost prezentata in cadrul universitatii politehnica din timisoara