Proiectare Autovehicul Rutier

CAPITOLUL I

Elemente de dinamica autovehiculului

1.1 Construcţii similare de autovehicule.

Evidenţierea caracteristicilor constructive şi de utilizare

Concurenţa la acest nivel este deosebit de dură, în ultimii ani tot mai multe firme producătoare aducând schimbări substanţiale modelelor mai vechi şi chiar înlocuindu-le pe cele vechi cu creaţii noi, de ultim moment, din punct de vedere al performanţelor, siguranţei în exploatare şi economicităţii, cerinţe esenţiale la nivelul construcţiei actuale de autovehicule.

Una dintre tendinţele actuale de dezvoltare a construcţiei de autoturisme este asigurarea unei siguranţe sporite în conducere, prin dotarea lor cu dispozitive şi sisteme de siguranţă activă şi pasivă. Cel mai folosit sistem de siguranţă activă este ABS-ul, care împiedică blocarea roţilor în timpul frânării indiferent de forţa aplicată la pedală sau starea şi natura căii de rulare. O rostogolire continuă a roţilor în timpul frânării automobilului are ca efect micşorarea considerabilă a spaţiului necesar opririi dar mai ales menţinerea posibilităţii de a controla traiectoria acestuia.

Dezvoltarea sistemelor electronice amplasate la bordul automobilelor a oferit posibilitatea controlului tracţiunii în vederea evitării patinării nedorite a roţilor motoare la deplasarea pe drumuri cu aderenţă scăzută. Sistemele antipatinaj (Anti-wheel Spin Regulation, Automatic Stability Control and Traction Control, Dynamic Stability Control, Traction Control System) acţionează pe două direcţii:

-mărirea momentului motor transmis roţii situate pe un drum cu aderenţă ridicată, atunci când coeficienţii de aderenţă corespunzători celor două roţi motoare sunt sensibil diferiţi realizându-se un efect de pseudoblocare a diferenţialului;

-reducerea promptă a momentului furnizat de motor atunci când se înregistrează depăşirea valorii critice a patinării la ambele roţi.

Dintre sistemele de siguranţă pasive cel mai des utilizat este airbag-ul. Analiza consecinţelor accidentelor produse în ultimii ani a evidenţiat importanta capacitate de protecţie pe care pernele de aer au avut-o faţă de şofer şi pasagerul aşezat pe scaunul din dreapta, de multe ori vieţile şi integritatea corporală ale acestora fiind salvate la automobilele prevăzute cu astfel de dispozitive.

De mare importanţă rămân şi centurile de siguranţă a căror prezenţă este din ce în ce mai necesară în condiţiile unui trafic rutier aglomerat în care riscul producerii de accidente este tot mai mare. În acelaşi timp, purtarea centurilor de siguranţă a devenit obligatorie prin lege, pentru reducerea pe cât mai mult posibil gravitatea accidentelor rutiere.

O altă tendinţă a dezvoltării actuale în construcţia de automobile este echiparea maşinilor cu motoare economice şi nepoluante în condiţiile menţinerii performanţelor. Una din modalităţile de reducere a consumului este folosirea motoarelor Diesel la care consumul ajunge să fie cu 1/3 mai mic decât în cazul motoarelor cu ciclul Otto. Autonomia maşinii ajunge până la 1000-1300km cu un plin. Frigul nu mai constituie o problemă, tehnologiile actuale permiţând pornirea fără prea mari eforturi până la -25°C. La aceste calităţi se adaugă longevitatea mecanică şi chiar reprizele foarte bune mai ales la variantele turbo. La capitolul dezavantaje capul de afiş îl deţine preţul de achiziţie mai mare. Pentru cei pretenţioşi zgomotul mai intens poate fi considerat o problemă. Se mai poate adăuga agilitatea inferioară benzinei şi vibraţiile care se fac simţite la regimuri joase şi mai ales la ralanti. Un alt inconvenient îl constituie necesitatea unor instalaţii pentru depoluare mai sofisticate şi deci mai scumpe.

O alternativă în cazul cerinţelor de economicitate şi de poluare o constituie folosirea injecţiei de benzină. Dacă în urmă cu câţiva ani peste 80% din automobile utilizau carburatoarele, astăzi acestea mai pot fi întâlnite doar la 1 din 10 autoturisme. Injecţia de benzină s-a dovedit soluţia viabilă în faţa problemelor ridicate de economia de combustibil şi de tot mai severa legislaţie antipoluare, ajungându-se pană la scoaterea din producţie a motoarelor cu carburator.

O tot mai mare amploare o capătă folosirea combustibilului verde, o benzină fără tetraetil de plumb. Prin realizarea unor motoare cu modificări minime şi adăugarea unei tobe catalitice emisiile poluante scad simţitor în cazul folosirii acestui combustibil.

Printre cercetările de actualitate sunt şi cele asupra combustibililor neconvenţionali, în speciali cei gazoşi cum ar fi GPL-ul, gazul de sondă, gazul sărac de furnal înalt, hidrogenul, etc. Folosirea hidrogenului are principalul avantaj că este foarte ecologic, în urma arderii nu rezultă gaze toxice, dar şi principalul dezavantaj că se obţine greu, deci la un preţ ridicat.

O amploare din ce în ce mai mare a luat-o utilizarea cutiilor de viteze automate. Nu există nici un dubiu asupra faptului că schimbătoarele de viteză automatice facilitează şofatul. Acestea fac de asemenea traficul mai sigur deoarece şoferii sunt scutiţi de un efort fizic şi psihic în plus. Datorită apariţiei unor noi sisteme cum ar fi controlul automat şi adaptabilitatea transmisiei, transmisiile automatice au căpătat o puternică răspândire.

Din punct de vedere al organizării spaţiului interior se constată o răspândire pe scară tot mai largă a soluţiilor constructive cu motorul aşezat în faţă în poziţie transversală, având ca efect micşorarea spaţiului necesar motorului în favoarea măririi habitaclului şi deci a oferirii unui confort sporit pasagerilor.

Ca mod de organizare a transmisiei se folosesc soluţiile: motor faţă şi punte motoare faţă, spate, transmisie integral permanentă, transmisie integral nepermanentă. Soluţia adoptată va fi un autocar cu amplasarea motorului în faţă dispus longitudinal şi tracţiune integral permanentă deoarece ceastă soluţie prezintă avantajele:

- o mai bună mobilitate;

- stabilitate în viraje;

- uzuri mai uniforme ale pneurilor;

- o mai bună repartiţie a greutăţii aderente;

- reducerea pericolului de incendiu, prin dispunerea rezervorului pe consola spate;

- simplitatea sistemului de răcire.

şi dezavantajele:

- motorul şi transmisia sunt supuse loviturilor frontale;

- creşterea gărzi la sol;

- apariţia complicaţiilor constructive a transmisiei.

În continuare sunt prezentate cateva soluţii similare de autocare: