Proiectarea unui Autovehicul

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Proiectarea unui Autovehicul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 10 fisiere doc, docx de 203 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

1. ELEMENTE DE DINAMICA AUTOVEHICULUI
1.1 Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare 6
1.2 Organizarea generală şi parametrii principali 32
1.2.1 Alegerea soluţiei de amenajare generală şi de organizare a transmisiei 32
1.2.2 Dimensiuni geometrice 32
1.2.3 Greutatea automobilului 35
1.2.4 Roţile automobilului 35
1.3 Definirea condiţiilor de autopropulsare 36
1.3.1 Rezistenţa la rulare, a aerului,a rampei şi la demarare(definirea lor, cauzele fizice care le determină, posibilităţi de estimare analitică, alegerea mărimii coeficienţilor specifici 38
1.3.2 Forme particulare ale ecuaţiei generale de mişcare 39
1.4 Calculul de tracţiune 43
1.4.1 Alegerea mărimii randamentului transmisiei 43
1.4.2 Determinarea puterii maxime a motorului 44
1.5 Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului 45
1.5.1 Determinarea alezajului cilindrului şi a cursei pistonului (D şi S) 45
1.5.2 Adoptarea (calcularea) celorlalte dimensiuni ale motorului (Λ, Lcil, dfm, lfm, dfp, lfp, deb, dib, lbo, dSA, dSE) 51
2. CALCULUL PROCESULUI DE ADMISIE NATURALĂ
2.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul 52
2.2 Alegerea fazelor de distribuţie (ADA,IIA,ADE.IIE) 53
2.3 Determinarea mărimilor caracteristice ale admisiei 54
3. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE
3.1 Alegerea parametrilor de calcul 60
3.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice cursei de comprimare 61
3.3 Calculul politropei de comprimare prin puncte 63
3.4 Calculul duratei procesului de comprimare 64
4. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE
4.1 Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul 66
4.2 Calculul oxigenului şi aerului minim necesar arderii complete 67
4.3 Calculul mărimilor şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere 67
4.4 Calculul compoziţiei şi parametrilor caracteristici ai produselor de ardere 69
5. CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE
5.1 Alegerea parametrilor de calcul 73
5.2 Determinarea mărimilor de stare in punctele caracteristice ale cursei de destindere 75
5.3 Calculul politropei de destindere prin puncte 77
5.4 Calculul duratei procesului de destindere 77
6. CALCULUL INDICILOR DE PERFECŢIUNE AI MOTORULUI
6.1 Trasarea diagramei indicate 78
6.2 Calculul indicilor indicaţi şi efectivi 82
6.3 Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului şi compararea cu soluţiile similare 84
7. BILANŢUL TERMIC AL MOTORULUI
7.1 Calculul căldurilor ce intervin în bilanţul termic 87
8. CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI
8.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul 90
8.2 Calculul prin puncte a curbelor caracteristice 91
9. CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR
9.1 Cinematica pistonului 93
9.2 Cinematica bielei 99
10. DINAMICA MECANISMULUI MOTOR
10.1 Generalităţi; Clasificări ale forţelor din mecanismul motor 104
10.2 Forţa de presiune a gazelor 104
10.3 Forţele de inerţie 105
10.4 Forţele rezultante din mecanismul motor 114
11. MOMENTUL MOTOR SI PUTEREA INDICATA
11.1 Alegerea configuraţiei arborelui cotit 119
11.2 Determinarea ordinilor de aprindere posibile şi alegerea uneia dintre acestea 120
11.3 Stabilirea ordinilor de lucru ale cilindrilor 120
11.4 Calculul momentului motor total şi al puterii indicate 121
12. UNIFORMIZAREA MIŞCĂRII ARBORELUI COTIT
12.1 Cauzele mişcării neuniforme şi posibilităţi de uniformizare 125
12.2 Calculul momentelor de inerţie ale pieselor mecanismului motor 126
12.3 Proiectarea şi calculul volantului 128
12.4 Calculul gradului de neuniformitate al momentului motor şi a vitezei unghiulare

Extras din document

Capitolul I. Elemente de dinamica autovehiculului

1.1. Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare

Pentru alegerea sau determinarea parametrilor iniţiali care intervin în calcul, este necesar un studiul al soluţiilor similare de autovehicule existente să se facă şi o cercetare a construcţiei similare specifice categoriei de autovehicule dezvoltate.

Direcţiile de dezvoltare au în vedere să sublinieze orientarea generală în ceea ce priveşte modul de dezvoltare a familiei de autovehicule urmărite, modul de dispunere a motorului, organizarea şi tipul transmisie, construcţia sistemelor şi instalaţiilor auxiliare, amenajarea interioară, etc.

O preocupare continuă pe care o au azi companiile ce activează în domeniul construcţiei de automobile în ceea ce priveşte factorii de îmbunătăţire ale performanţelor acestora este reducerea atât a consumului de combustibil cât şi a emisiilor poluante foarte nocive atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru noi oamenii. O modalitate de a realiza acest lucru fără a altera prea mult configuraţia motoarelor clasice cu ardere internă este varierea unor parametrii constructivi cum ar fi admisia, comprimarea sau distribuţia.

Eforturile de sporire a performanţelor motoarelor s-au îndreptat în mod special spre:

-reducerea consumului de combustibil

-mărirea puterii litrice

-reducerea costurilor de fabricaţie

-reducerea masei şi mărirea compactităţii

-reducerea emisiilor nocive din gazele de evacuare

-reducerea consumului de combustibil

În ceea ce priveşte siguranţa distingem două categorii de sisteme, pasive şi active. Primele sunt relevante numai in cazul producerii unui accident, printre ele numărându-se structura caroseriei care trebuie sa fie rigidă şi să absoarbă şocurile, precum air-bagurile şi centurile de siguranţă. Siguranţa activă e asigurată de componentele tehnice cum ar fi trenul de rulare, frânele, pneurile şi sistemele performante de iluminare.

În cazul de faţa, adică a automobilelor din clasa medie, perspectivele sunt cele mai optimiste făcând referire la întreaga piaţă mondială. În toate ţările de pe continentul american şi european s-a înregistrat în ultimii ani o creştere a vânzărilor cuprinsă între 15 – 25%. Printre cele mai reuşite modele ale clasei se numără Renault Megane, Peugeot 307, Ford Focus, Opel Astra.

În prezent cele mai multe modele sunt oferite în o gamă largă, în două sau trei motorizări, cu patru uşi şi cu două, patru sau sapte locuri. Majoritatea modelelor tind spre o optimizare a caroseriei şi a motorizărilor care sa poată oferi performanţe superioare privind viteza, acceleraţia, consumul, siguranţa, confortul şi ţinuta de drum, ţinând cont de segmentul ţintă al acestei clase.

În continuare se va prezenta o scurtă a caracterizare a fiecărui model constructiv similar impus prin tema de proiectare.

Peugeot 307 SW – este marca principala a concernului PSA din care face parte si Citroen. Cu toate ca tehnologia este aproape identica, cele doua marci aduc pe piata modele foarte diferite din punct de vedere conceptual. Si in seria 307 domneste diversitatea de genuri: astfel 307 este oferit de Peugeot in 5 variante: limuzina cu hayon cu doua sau patru usi; combi si SW cu acoperis panoramic din sticla, precum si coupe-cabrio cu 2x2 locuri cu hard-top escamotabil automat (307 CC), similar cu 206 CC.

Opel Astra - noua generatie Astra a avut un start de cariera bun. Infatisarea ei este novatoare si a produs un impact mult mai mare decat aceea a concurentului principal VW Golf. In ceea ce priveste trenul de rulare, Opel nu a renuntat la puntea din spate de tip semirigid in favoarea unei punti cu suspensie independenta asa cum a facut Ford si VW. Optional insa, Opel echipeaza modelul Astra si cu un sistem de gestionare electronica a suspensiei. Aceasta se numeste IDS si asigura o reglare continua, pe cale electronica, a functionarii amortizoarelor, in coordonare cu informatiile furnizate de dispozitivele ESP, ABS si servodirectie. In cazul prezentei unei cutii de viteze automate, si aceasta face parte din retea. Datorita unui ampatament lung de 2700 mm, modelul Caravan ofera un volum la porbagaj de pana la 1570 litri.

Fiat Stilo – incearca din nou sa atraga atentia clientelei europene prin seria modelelor compacte. Intreaga serie a fost restilizata discret la inceputul acestui an si i s-a extins gama de motorizari. Versiunea de baza are acum un motor cu patru supape pe cilindru de 1,4 litri 95 CP. Nou si cel mai puternic propulsor diesel, cu injectie multijet, patru supape pe cilindru si 1,9 litri, dezvoltand 140 CP. Variantele Stilo echipate cu acest motor accelereaza de la 0 la 100 km/h, in mai putin de 10 s.

Fisiere in arhiva (10):

  • Proiectarea unui Autovehicul
    • cap 1 pag 30,31.doc
    • cap 12,17.doc
    • cap 18.doc
    • cap 1a.doc
    • cap 2,4,5,6.doc
    • cap 7,9.doc
    • cap10.doc
    • cap11.doc
    • cuprins.docx
    • plan tematic.docx