Sita Rotativa pentru Carbune

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Sita Rotativa pentru Carbune.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 111 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iancu Catalin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Mecanica

Extras din document

Capitolul 1

Introducere

1.1 Temă de proiectare

Sită rotativă pentru cărbune

1.2 Condiţii tehnice, cerinţe de proiectare

Scopul proiectului este acela de a realiza un utilaj de clasare a cărbunelui îndeplinindu-se condiţiile tehnico-economice necesare.

Cărbunele măcinat va trebui separat în două clase granulometrice. Prima separare se va face pentru dimensiuni mai mici de 1 mm, iar cea de-a doua pentru dimensiuni cuprinse între 1 si 5 mm.

Se va avea în vedere posibilitatea montării unui transportor (jgheab) pentru alimentare şi a altor două pentru colectarea materialului rezultat în urma clasării.

Utilajul trebuie astfel conceput încât să poată funcţiona continuu, fără întreruperi pentru încarcarea cu cărbune.

Consumul de energie necesară funcţionarii să fie cât mai mic.

Capitolul 2

Memoriu tehnic de prezentare

2.1 Tipuri de utilaje. Clasificări. Domenii de lucru

Utilajele folosite la operaţiile de clasare a cărbunilor sunt: grătare, ciururi, clasoare hidraulice gravitaţionale, clasoare hidraulice centrifuge, clasoare pneunatice gravitaţionale, clasoare pneunatice centrifuge.

Grătare

Grătarele se utilizează pentru clasarea volumetrica a materialului cu granulaţia ce depaşeşte 80 – 100 mm.

Sunt constituite din bare de oţel amplasate paralel una faţă de cealaltă, orientate longitudinal sau transversal faţă de direcţia de deplasare a materialului. Barele pot fi fixe sau mobile.

a) Grătare fixe

La aceste grătare materialul se deplasează de-a lungul barelor orientate longitudinal sub acţiunea greutăţii proprii. Profilele barelor sunt astfel concepute şi dispuse încat să se evite înţepenirea bucăţilor de material între acestea.

b) Grătare mobile

Se utilizează cu precădere la clasarea cărbunilor. Din punct de vedere constructiv ele pot fi: cu bare longitudinale mobile, cu bare transversale mobile şi vibrante.

Ciururi

Ciururile sunt destinate pentru clasarea volumetrică a materialului cu granulaţia sub 80 – 150 mm.

Sunt constituite dintr-o suprafaţă de ciuruire plană sau curbă susţinută de o ramă care poate fi staţionară sau mobilă.

Ciururile fixe pot fi cu suprafaţă plană, cu suprafaţă curbă şi cu suprafaţă înecată (tip jgheab).

Ciururile mobile pot fi cu mişcare rotativa şi cu mişcare plană oscilantă sau vibrantă.

Suprafata de ciuruire

Forma şi calitatea suprafeţei de ciuruire prezintă importanţă deosebită pentru funcţionarea ciururilor. Se confecţionează din tablă perforată din oţel cu rezistenţa de 50 – 60 daN/mm2, de bronz, de alamă, de cauciuc (fig. 2.2.1,a) sau din împletituri de sârmă (fig. 2.2.1,b). Perforaţiile pot fi circulare, dreptunghiulare, eliptice, hexagonale, etc. şi sunt ştanţate astfel încât la partea inferioară dimensiunile sunt mai mari cu scopul micşorării posibilităţilor de înfundare.

Fig. 2.2.1 Formele uzuale de suprafeţe de ciuruire

a – din tablă perforată; b – din împletitură de sârmă.

La clasarea materialului umed, suprafeţele de ciuruire din tablă se confectionează ondulate sau în trepte.

În cazul sitelor din împletituri, pentru evitarea înfundarii ochiurilor sitei se utilizează împletituri cu ochiuri dreptunghiulare (uneori cu fire longitudinale mai subţiri decat cele transversale), tip harpă cu fire drepte şi cu fire ondulate (cu fire longitudinale libere pe o distantă mai lungă) având posibilitatea să vibreze mai intens.

Se mai utilizează suprafeţe de ciuruire confecţionate din materiale sintetice şi din cauciuc (fig. 2.2.2).

Scheletul de rezistenţă la suprafeţele de ciuruire din material sintetic se execută dintr-un grilaj de oţel sau din cabluri de oţel care preiau eforturile de întindere la fixarea pe ramă. Dintre materialele sintetice utilizate în acest scop se menţionează unele ca forsiplast, losiplast şi spatoflex. Ele prezintă avantajul unei rezistenţe mari la uzură şi amortizează zgomotul.

O oarecare răspândire au căpătat-o şi suprafeţele de ciuruire din împletituri sintetice pentru clasarea materialului mărunt.

Fig. 2.2.2 Suprafeţe de ciuruire confecţionate din materiale sintetice – tipuri

de execuţii firma Steinhaus – R.F. Germania

La unele tipuri se utilizează o placă de oţel cu găuri mărite ca element de rezistentă pe care se vulcanizează placa de cauciuc (fig. 2.2.3). Astfel, ciurul nu se înfundă, însă cauciucul vulcanizat pe oţel la solicitarea prin impact se uzează totdeauna mai repede decât o presă flexibila de cauciuc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sita Rotativa pentru Carbune.doc

Alte informatii

Proiect de diploma in cadrul Facultatii de Inginerie.