Studiu privind tensiunile și deformația din bare

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 7747
Mărime: 5.52MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Introducere 2

Partea I: Studiu bibliografic 3

Capitolul 1: Tensometri 3

1. Prezentare generala 3

2. Traductorul tensometric 3

2.1 Scurt istoric 3

2.2 Clasificarea generala a traductoarelor 4

2.3 Tipuri de traductoare 6

2.3.1 Traductoare dupa tipul filamentului 7

2.3.2 Traductoare tensometrice 10

Capitolul 2: Marca tensometrica 18

1.Tipuri de marci tensometrice şi caracteristicile acestora 18

1.2 Marci tensometrice din conductor metalic 18

1.3 Mari tensometrice din folii metalice 19

1.4 Marci tensometrice semiconductoare 20

2.Adaptoare pentru traductoare tensorezistive 20

2.1 Punti tensometrice 20

3. Utilizarea marcilor tensometrice 23

4. Erori de masurare şi posibilitati de compensare a acestora 25

Partea a II-a: Studiu de caz-Calculul şi studiul privind tensiunile şi deformatiile din bare 27

1.Prezentare generala 27

Capitolul 1: Calculul deformatiilor şi tensiunilor cu ajutorul unui program specializat 28

1.1 Rularea programului de lucru Nastran 29

1.2 Rezultatele obtinute in Nastran 31

Capitolul 2: Calculul tensiunilor şi deformatiilor cu metoda elementului finit 34

2.1 Discretizarea, corespondenta şi coordonarea nodurilor 39

2.2 Calculul functiilor de interpolare pentru fiecare element finit 41

2.3 Calculul matricei [B^e ],matricei C şi matricei de rigiditate 53

2.4 Partitionarea fiecareia dintre matricile [K^e ] 62

2.5 Calculul matricei de rigiditate asamblata K pentru fiecare element 64

2.6 Calculul fortelor 71

2.7 Calculul vectorului de tensiune 72

Partea a III-a: Interpretari, contributii,concluzii privind tema analizata 76

Bibliografie 77

Extras din document

Cuprins 1

INTRODUCERE

Progresele din domeniul tehnicii măsurării sunt strâns legate de progresele din domeniul senzorilor şi traductoarelor şi de cele din domeniul mijloacelor de prelucrare şi transmitere a semnalelor asociate mărimilor măsurate.

O tendinţă manifestată în ultimele decenii este aceea de a încorpora în structura senzorilor sau traductoarelor circuite şi dispozitive de prelucrare primară a semnalelor prelevate pentru a furniza la ieşire un semnal cât mai bogat în informaţie şi cât mai propice pentru transmitere către celelalte elemente ale sistemului de măsurare sau conducere. Este vorba de prelucrări care să facă posibilă transmiterea mărimilor prelevate pe semnale de ieşire standard acceptabile de aparatele de măsurare şi/sau de microprocesoarele din structura senzorilor şi traductoarelor sau de cele din structura sistemului de măsurare.

Cvasitotalitatea senzorilor şi traductoarelor care se fabrică în prezent au ca mărime de ieşire curentul electric (4÷20 mA), trenul de impulsuri cu frecvenţe de ordinul KHz÷MHz sau ieşire numerică serială sau paralelă pe 8-32 biţi, transmisibile pe magistrale de tip HART, FIELDBUS, OPC ş.a.

Există, de asemenea, tendinţa de a folosi, acolo unde este cazul, traductoare inteligente, adică traductoare care să întrunească în totalitate sau parţial atributele (cerinţele) echipamentelor inteligente, enumerate anterior.

Gradul de inteligenţă al traductorului este determinat, atât de inteligenţa metodei de măsurare adoptate cât şi de inteligenţa sistemului care asigură derularea automată a procesului de măsurare.

Inteligenţa se materializează atât prin diverse funcţii implementate prin echipamente, cât mai ales prin algoritmul sau programul de aplicaţie executat de o structură programabilă.

PARTEA I – STUDIU BIBLIOGRAFIC

Capitolul 1 :TENSOMETRIA

1. PREZENTARE GENERALĂ

Deoarece determinarea prin studiul rezistenţei materialelor a eforturilor unitare pentru corpuri ce au configuraţii, rezemări şi moduri de încărcare complexe prezintă dificultăţi şi risc de apariţie al erorilor, s-au conceput numeroase metode experimentale, dintre care cele mai importante sunt: tensometria, fotostress, metoda rö ntgenografică, metoda causticelor.

Tensometria este metoda de măsurare a deformaţiilor mici, la suprafaţa corpurilor supuse unor solicitări

Determinarea stării de tensiune şi de deformaţie într-un punct de pe suprafaţa unei structuri cu ajutorul tehnicilor tensometriei electrice, se bazează, în general, pe transformarea variaţiei deformaţiei specifice din punctul respectiv, în variaţia unei mărimi electrice (tensiunea), prin intermediul unui element de circuit, care poartă numele de traductor. După tipul elementului de circuit folosit ca traductor, tensometria electrică cunoaşte mai multe tehnici experimentale: tensometria electro-rezistivă (traductorul fiind un rezistor), tensometria electro-inductivă (traductorul fiind o bobină), tensometria electro-capacitivă (traductorul fiind un condensator) şi tensometria semiconductivă (traductorul fiind un semiconductor.

Tensometria electrică rezistivă este cea mai folosită pentru determinarea stării de deformaţie într-un punct. Aceasta se bazează pe fenomenul modificării rezistenţei conductorilor electrici atunci când se alungesc sau se scurtează prin întindere, respectiv prin comprimare axială.

Etapele care trebuie să fie parcuse în tensometria electrică rezistivă sunt:

Măsurarea deformaţiilor;

Determinarea stării de deformaţii;

Determinarea stării de tensiuni;

Tensiuni principale (în puncte semnificative).

2. TRADUCTORUL TENSOMETRIC

2.1. SCURT ISTORIC

Lordul Kelvin a descoperit în 1856 că firele metalice supuse la tracţiune îşi modifică rezistenţa electrică. Pe baza acestui fenomen, în 1938, Edward Simmons şi Arthur Ruge, lucrând independent, au construit şi utilizat primele TER (numit impropriu şi marcă tensometrică).

La primele încercări făcute, elementul sensibil nu era lipit de piesa ale cărei deformaţii trebuiau măsurate, ci aplicat pe o piesă intermediară menită să transmită deformaţiile de la piesa studiată la elementul sensibil. Existenţa piesei intermediare făcea ca avantajele tensometriei electrice să fie minime. Americanul Simmons a făcut un foarte important pas în tensometria electrică, măsurând deformaţiile piesei prin lipirea pe ele a unui grilaj de sârmă foarte subţire, prin intermediul unui adeziv, bun izolator electric. În acelaşi deceniu, Rouge a uşurat manevrarea şi aplicarea traductorilor, lipindu-i pe un suport intermediar independent.

Aceste traductoare s-au dezvoltat şi diversificat permanent. Mult timp s-au fabricat TER cu fir pe suport de hârtie, însă acum marea majoritate sunt de tipul folie metalică pe suport polimeric. In prezent TER se faprică în extrem de multe tipodimensiuni, iar cererea de pe plan mondial este foarte mare şi în continuă creştere. De aici a plecat şi afirmaţia că "aplicaţiile tensometriei electrice rezistive la problemele de măsurare a deformaţiilor sunt limitate doar de imaginaţia experimentatorului".

2.2. CLASIFICAREA GENERALĂ A TRADUCTOARELOR

după natura mărimii de intrare

traductoare de mărime mărimi neelectrice temperatură

debit

presiune

nivel

umiditate

viteză etc.

mărimi electrice tensiune

curent

rezistenţă

frecvenţă etc.

traductoare de calitate (caracteristici ale compoziţiei corpurilor) gazoanalizoare

traductoare de pH

spectrografe etc.

după natura mărimii de ieşire

traductoare parametrice (transformă o mărime neelectrică într-un parametru de circuit electric)

rezistive

inductive

capacitive

fotoelectrice etc.

traductoare generatoare (transformă o mărime neelectrică într-o forţă electromotoare)

de inducţie

sincrone

piezoelectrice

termoelectrice etc.

2.2.1. Traductoare parametrice

Mărimi fizice de bază Mărimi fizice derivate Elemente sensibile tipice

Deplasare - deplasare liniară;

- deplasare unghiulară

- lungime (dimensiuni geometrice);

- grosime;

- straturi de acoperire;

- nivel

- deformaţie (indirect forţă, presiune sau cuplu);

- altitudine. - rezistive;

- inductive;

- fotoelectrice;

- electrodinamice (de inducţie, selsine, inductosine).

Viteză - viteză liniară;

- viteză unghiulară;

- debit. - electrodinamice (de inducţie);

- fotoelectrice.

Forţă - efort unitar;

- greutate

- acceleraţie (vibraţie);

- cuplu;

- presiune (absolută, relativă, vacuum, nivel, debit);

- vâscozitate. - termorezistive;

- termistoare;

- rezistive;

- inductive;

- capacitive;

- piezorezistive;

- magnetorezistive.

Temperatură - temperatură ( pentru solide, fluide, de suprafaţă);

- căldură (flux, energie);

- conductibilitate termică. - termorezistenţe;

- termistoare;

- termocupluri.

Masă - debit de masă - complexe (dilatare+deplasare)

Concentraţie - densitate;

- componente în amestecuri de gaze;

- ioni de hidrogen în soluţii. - idem ca la forţă;

- termorezistive;

- electrochimice;

- conductometrice.

Radiaţie - umiditate;

- luminoasă;

- termică;

- nucleară. - fotoelectrice;

- detectoare în infraroşu;

-elemente sensibile bazate pe ionizare.

Preview document

Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 1
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 2
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 3
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 4
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 5
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 6
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 7
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 8
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 9
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 10
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 11
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 12
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 13
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 14
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 15
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 16
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 17
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 18
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 19
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 20
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 21
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 22
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 23
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 24
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 25
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 26
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 27
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 28
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 29
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 30
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 31
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 32
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 33
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 34
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 35
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 36
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 37
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 38
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 39
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 40
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 41
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 42
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 43
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 44
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 45
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 46
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 47
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 48
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 49
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 50
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 51
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 52
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 53
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 54
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 55
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 56
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 57
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 58
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 59
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 60
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 61
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 62
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 63
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 64
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 65
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 66
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 67
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 68
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 69
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 70
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 71
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 72
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 73
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 74
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 75
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 76
Studiu privind tensiunile și deformația din bare - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Studiu privind Tensiunile si Deformatia din Bare.docx

Alții au mai descărcat și

Aprinderea prin Comprimare

1. Studiul privind MAC Arderea combustibilului în motoarele cu aprindere prin compresie cuprinde trei faze distincte: - prima faza t1 , respectiv...

Transmisia hidraulică pentru autovehiculele grele

CAP. I. INTRODUCERE - TERENURI DIFICILE Tehnologia executarii lucrarilor de pamant Propietati fizico-mecanice ale pamanturilor si influenta lor...

Producerea Etanolului din Porumb și Utilizarea Acestuia în Transportul Auto

Capitolul I 1. Introducere. În prezent în ţara noastră, motorul cu ardere internă are o astfel de răspândire încât aproape nu există domeniu în...

Proiectarea unui Autovehicul

Capitolul I. Elemente de dinamica autovehiculului 1.1. Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare Pentru...

Tehnologii Tip de Fabricare a Pieselor de Automobil cu Suprafețe Preponderent de Revoluție

Introducere Tema lucrării de licenţă „Tehnologii tip de fabricare a pieselor de automobil cu suprafeţe preponderent de revoluţie” este...

Mase plastice pentru roți dințate

I. PROIECAREA ORGANELOR DE MAŞINI DIN MASE PLASTICE Angrenajele din mase plastice s-au poziţionat ca alternative serioase pentru cele metalice...

Materiale Compozite

- CATEGORII DE MATERIALE COMPOZITE – - CLASIFICAREA COPOZITELOR - Varietatea mare de materiale compozite face ca la clasificarea acestora să fie...

Dinamica autovehiculelor

Denumirea autovehiculului: Autobasculanta Tipul motorului: M.A.C Puterea nominala: 170 kW Turatia nominala: 2850 rot/min Greutate utila: 9500...

Ai nevoie de altceva?