Cuprins
- CAPITOLUL 1. STUDIUL SOLUTILOR SIMILAR SI A TENDINTE DE DEZVOLTARE A AUTOVEHICULELOR SIMILAR CU CEL PRIMIT PRIN TEMA DE PROIECT. 3
- CAPITOLUL 2. ALEGEREA PARAMETRILOR PRINCIPALI AI AUTOMOBILULUI 8
- 2.1 Solutia de organizare generala a automobilului proiectat 8
- 2.1.1. Modul de dispunere a echipamentului de tractiune 10
- 2.1.2. Dimensiunile principale 10
- 2.1.3.Amenajarea interioară a autoturismelor 11
- 2.2. Masa autovehicului, repartizarea masei pe punti si determinarea coordonatelor centrului de
- 2.3. Alegerea pneurilor si determinarea razelor rotilor 14
- CAPITOLUL 3. DEFINIREA CONDIŢIILOR DE AUTOPROPULSARE 16
- 3.1. Rezistentele la inaintarea automobilului 16
- 3.1.2. Rezistenţa aerului 20
- 3.1.3. Rezistenţa la urcarea pantei 21
- 3.2. Ecuaţia generală de mişcare rectilinie a automobilului 23
- CAPITOLUL 4. CALCULUL DE TRACTIUNE 25
- 4.1. Adoptarea marimii randamentului transmisiei 25
- 4.2. Determinarea caracteristicii exterioare a motorului 25
- 4.2.1. Alegerea tipului motorului 25
- 4.2.2. Determinarea analitica a caracteristicii exterioara 27
- 4.3. Determinarea rapoartelor de transmisie ale transmisiei 28
- 4.3.1. Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere al transmisiei 29
- 4.3.2. Determinarea valorii minime raportului de transmitere 29
- 4.3.3. Determinarea valorii raportului de transmitere al primei trepte din cutia de viteze. 30
- 4.3.4. Determinarea numarului de treptesi calculul roapoaretelor de transmitere din cutia de viteze 30
- CAPITOLUL 5. PERFORMANTELE AUTOMOBILULUI 32
- 5.1 Performantele dinamice de trecere 32
- 5.1.1. Bilantul de tractiune si caracteristica de tractiune 32
- 5.1.2. Bilantul de putere si caracteristica de putere 34
- 5.1.3. Factorul dinamic si caracteristica dinamică 36
- 5.2. Performantele de demarare 37
- 5.2.1. Acceleratia automobilului si caracteristica acceleraţiilor 37
- 5.2.2.Timpul si spatiul de demarare 38
- 5.3. Performantele de franare 41
- 5.3.1 Capacitatea de deceleratie a automobilului 41
- 5.3.2. Caracteristica timpului si spaţiului de frânare 42
- 5.3.3. Determinarea timpului de frânare . 43
- CAPITOLUL 6. CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI 45
- 6.1. Studiul solutiilor similare 45
- 6.2. Solutia adoptata 46
- 6.2.1. Determinarea parametrilor principali ai ambreiajelor 48
- 6.2.2. Dimensionarea suprafeţelor de frecare ale ambreiajului 50
- 6.2.3. Calculul discului de presiune 50
- 6.2.4. Calculul părţii conduse 53
- 6.2.5. Calculul elementului elastic suplimentar al ambreiajului 53
- 6.3. Calculul si constructia mecanismului cu actionare mecanica a ambreiajului 56
- CAPITOLUL 7. CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA PUNŢII MOTOARE SPATE 66
- 7.1. Alegerea tipului constructiv 66
- 7.2. Transmisia principală 67
- 7.2.1 Dimensionarea geometrică a angrenajelor 67
- 7.2.2 Calculul de rezistenţă şi verificare al angrenajului 70
- 7.2.3. Calculul danturii la înconvoiere prin metoda Lewis 70
- 7.2.4. Calculul danturii la oboseală 72
- 7.2.5. Calculul la oboseală la solicitarea de contact 73
- 7.3. Calculul arborilor 75
- 7.4. Alegerea rulmenţilor 79
- 7.5. Diferenţialul 80
- 7.5.1. Elementele de calcul de rezistenţă ale diferenţialului 81
- 7.5.2 Calculul de rezistenţă şi verificare a angrenajelor 84
- 7.5.3. Calculul la presiunea de contact 85
- 7.5.4. Calculul de rezistenţă pentru celelalte elemente 86
- 7.6. Transmisia la roţile motoare 89
- 7.6.1. Calculul arborilor planetari 89
- 7.7. Butucul roţii 92
- 7.7.1 Mecanismul de ghidare al punţii al punţii 93
- 7.7.2. Calculul de rezistenţă şi dimensionarea mecanismului de ghidare 93
- CAPITOLUL 8. SISTEMUL DE FRÂNARE 97
- 8.1. Alegerea tipului constructiv şi a schemei de organizare 97
- 8.2. Regimurile de frânare ale autoturismului. 99
- 8.3. Sistemul principal de frânare 102
- 8.3.1. Determinarea momentelor de frânare necesare la punţile autoturismului 102
- 8.3.2. Calculul şi construcţia mecanismelor de frânare ale roţilor faţă. 103
- 8.4.Calculul frânei disc 104
- 8.5. Calculul frânelor spate 106
- 8.5.1 Calculul frânei simplex cu saboţii flotanţi. 107
- 8.6. Verificarea la uzură 109
- 8.6.1. Presiunea specifică 109
- 8.6.2 Lucrul mecanic specific de frânare 109
- 8.6.3 Puterea specifică de frânare 110
- 8.7.Calculul termic al franelor 111
- 8.7.1 Calculul termic al frânelor la frânarea intensivă 112
- 8.7.2 Calculul termic al frânelor în cazul frânărilor îndelungate 112
- 8.7.3 Calculul termic al frânelor în cazul frânărilor repetate 113
- 8.8. Calculul şi construcţia mecanismului de acţionare a sistemului de frânare 114
Extras din licență
CAPITOLUL 1. STUDIUL SOLUTILOR SIMILAR SI A TENDINTEI DE DEZVOLTARE A AUTOVEHICULELOR SIMILAR CU CEL PRIMIT PRIN TEMA DE PROIECT.
Pentru abordarea proiectării unui nou tip de autovehicul, ţinând seama de datele impuse prin temă, care precizează anumite particularităţi legate de destinaţia şi performanţele acestuia, este nevoie, într-o primă etapă, să se caute soluţii constructive, deja existente, având caracteristici asemănătoare cu cele ale autovehiculului cerut. Literatura de specialitate cuprinde, pentru fiecare categorie de autovehicule, informaţii legate de organizarea generală, de modul de dispunere a echipamentului de tracţiune, de parametrii constructivi si de capacitatea de încărcare, de organizarea transmisiei, tipul sistemelor de direcţie, frânare, suspensie, etc.
Analizând toate aceste informaţii şi având în vedere tendinţele de dezvoltare pentru fiecare categorie de autovehicul, se pot stabili printr-o metodă de studiu comparativă, ca punct de plecare de la datele iniţiale din tema de proiectare, caracteristici constructive şi de utilizare necesare calculului de predimensionare, cum ar fi: organizarea generală, amenajarea interioară, dimensiunile geometrice, greutatea autovehiculului şi repartizarea sa pe punţi, alegerea pneurilor, etc.
Pentru exemplificare, în tabelele de mai jos se prezintă, pentru segmentul autovehiculelor cu 2-3 locuri si viteză maximă Vmax=120 km/h, principalii parametrii constructivi şi ai performanţelor pentru un număr de 10 autovehicule.
În privinţa dimensiunilor principale, în figurile 1.1….1.7. se prezintă, pentru fiecare dimensiune, denumită criteriu de analiză, analize comparative.
Pentru fiecare criteriu s-a determinat câte o valoare medie care, va fi folosită ca referinţă pentru reprezentarea autovehiculului ce urmează a fi proiectat.
Mărimea ampatamentului (fig.1.1) este orientată spre valoarea aleasă ca medie cu mici abateri de la aceasta pentru fiecare model în parte (Am adoptat valoarea medie: 3315 mm).
Lungimea (fig.1.2) se prezintă de asemenea ca o dimenisiune compactă datorată asemănării soluţiilor de organizare (Am adoptat valoarea medie: 5425 mm).
Lăţimea (fig.1.3.) (Am adoptat valoarea medie: 2100 mm).
Înălţimea (figura 1.4) acestor autovehicule este apropiată ca valoare pentru toate modele menţionate datorită clasei din care fac parte. (Am adoptat valoarea medie: 2115 mm).
Ecartamentul (fig.1.5.) (Am adoptat valoarea medie: 1790 mm).
În figura 1.6. este prezentat ca mărime de interes raportul dintre puterea maximă dezvoltată de motorul autovehiculului, (Pmax) şi masa autovehiculului, (ma). Acest parmetru are semnificaţia unui indice de „motorizare”. Valoarea medie a acestui parametru [kW/kg], îmbunătăţirea performanţei de motorizare facându-se la creşterea valorii acestui parametru.
Figura 1.7. prezintă ca indice de performanţă raportul dintre consumul mediu de combustibil, ( ) şi puterea maximă a motorului, (Pmax), raport notat . Acest parametru, care reflectă cantitatea de combustibil, exprimată în litri, consumată pentru producerea unei puteri unitare pae un spaţiu de 100 km scoate în evidenţă performanţele motoarelor utilizate. Faţă de valoarea medie a autoturismelor din eşantionul analizat, litri combustibil pentru producerea unei puteri de 1 kW în timpul parcurgerii unui spaţiu de 100 km, creşterea performanţei se exprimă prin reducerea valorii.
O altă mărime folosită este prezentată în figura 1.8. Raportul , dintre viteza maximă pe care o atinge autovehiculul, (Vmax), şi masa autovehiculului, (ma), dă indicii asupra performanţelor dinamice de viteză maximă ale autoturismelor similare, arătând cu ce viteză este propulsat fiecare kilogram din masa autoturismului. Faţă de valoarea medie a acestui parametru pentru autoturismele din eşantionul analizat, creşterea performanţei se exprimă prin creşterea valorii parametrului.
Un alt parametru de interes, reprezentat în figura 1.9., este raportul dintre consmul mediu de combustibil [litri/100km] şi masa autovehiculului, ma [kg]. Acest parametru, cu semnificaţia unui indice de performanţă al construcţiei automobilului evaluează economicitatea funcţionarii autovehiculului. Valoarea medie a acestui parametru, corespunzătoare eşantionului analizat, litri combustibil pentru deplasarea pe un spaţiu de 100 km a fiecărui kilogram din masa autovehiculului. Sporirea performanţei consumului de combustibil pentru transportul masei se obţine prin reducerea mărimii acestui parametru.
In figura 1.10. se prezintă un parametru de analiză comparativă ce exprimă influenţa nivelului de motorizare asupra performanţei dinamice de viteză maximă (Vmax/Pmax). Parametrul reprezintă un criteriu de perfecţiune al construcţiei de autovehicule prin exprimarea vitezei imprimate de fiecare unitate de putere dezvoltată de motor. Faţă de valoarea medie a acestui parametru pentru autoturismele din eşantionul analizat, creşterea performanţei se exprimă prin creşterea valorii parametrului.
In tabelele urmatoare va prezentam solutiile similare pentru tipul de autovehicul proiectat.
Marca Tip motor Pmax/nmax Mmax/nMmax Ampatament Ecartamentul Lungime Latime
kW/rpm Nm/rpm mm mm mm mm
Iveco 50C15H MAC 107/3200 350/2000 3450 1696 5928 1996
Dongfeng 4x2 MAC 85/3000 284/1800 3300 1565 5970 2090
Fiat Ducato MAC 79/2900 250/1500 3450 1790 5954 2100
Boxer 2.2 Hdi Classis Cab MAC 95/3500 320/2000 3000 1780 4908 2508
Kia Sorento MAC 145/3800 422/2500 2700 1790 4685 1885
Mercedes Vito 109 CDI MAC 85/3800 290/2600 3200 1708 4748 1901
Mercedes Vito 120 CDI MAC 150/3800 440/2400 3200 1805 4748 1901
Ford Transit Connect MAC 81/3500 250/3200 2912 1795 4525 2044
LDV Convoy MAC 75/3500 185/2000 3600 1900 5940 2090
Renault Master LWB Diesel RWD MAC 107/3500 350/1500 4332 2070 6848 2470
Autocisterna proiectata MAC 112.95/3000 437.48/1700 3315 1790 5425 2100
Inaltime Masa proprie Masa utila Masa totala vmax Ql tip pneu Pmax/ma
mm kg kg kg km/h
2280 2025 2000 4025 130 10.3 195/75 R 16 0.0265839
2350 2495 2000 4495 90 11.4 195/75 R 16 0.0189099
2424 1945 1555 3500 100 12.3 215/70 R 15 0.0225714
2153 1605 1895 3500 110 11.2 225/55 R17 0.0271429
1754 1620 2000 3620 130 9.3 225/55 R17 0.0400552
1902 1220 1700 2920 125 11.3 205/65 R16 0.0291096
1902 1350 1652 3002 135 12 225/55 R17 0.0499667
1980 1340 1898 3238 140 8.9 225/55 R17 0.0250154
1850 3500 2000 5500 145 10.4 185/65 R14 0.0136364
2557 3500 2500 6000 145 12.7 225/65 R16 0.0178333
2115 2155 2225 4380 120 10.98 195/75 R 16 0.0270825
Ql/Pmax vmax/ma vmax/Pmax Ql/ma
0.096261682 0.032298137 1.214953271 0.002559006
0.134117647 0.020022247 1.058823529 0.002536151
0.155696203 0.028571429 1.265822785 0.003514286
0.117894737 0.031428571 1.157894737 0.0032
0.064137931 0.035911602 0.896551724 0.002569061
0.132941176 0.042808219 1.470588235 0.003869863
0.080000000 0.04497002 0.9 0.003997335
0.109876543 0.043236566 1.728395062 0.00274861
0.138666667 0.026363636 1.933333333 0.001890909.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul Solutilor Similar si a Tendintei de Dezvoltare a Autovehiculelor.doc
Alții au mai descărcat și
Soluții similare Pentru abordarea proiectării unui nou tip de autovehicul, ținând seama de datele impuse prin temă, care precizează anumite...
Capitolul I. Elemente de dinamica autovehiculului 1.1. Construcţii similare de autovehicule;caracteristici constructive şi de utilizare Pentru...
Memoriu justificativ Pe suprafetele cu aderenta mare, uscate sau ude, majoritatea masinilor echipate cu ABS obtin distante de franare mai bune...
MEMORIU JUSTICATIV În acestă eră a vitezei, a tehnologiei, a cercetărilor, a experimentelor omul și-a extins limitele până la extreme, iar de aici...
CAPITOLUL I Elemente de dinamica autovehiculului 1.1 Construcţii similare de autovehicule. Evidenţierea caracteristicilor constructive şi de...
Introducere Deoarece condiţiile arderii totale nu sunt niciodată întrunite simultan, arderea amestecului carburant în motoarele cu ardere internă...
1. Introducere: 1.1.Suspensia activă: Sistemul de suspensie activa are capacitatea de a-şi ajusta parametrii de funcţionare în mod continuu în...
Introducere Deplasarea automobilului în orice regim, pe orice categorie de drum este însoţită de apariţia şocurilor şi vibraţiilor. De altfel,...