Piometrul

INTRODUCERE

Odată cu progresul industriei farmaceutice în domeniul medicinei veterinare, se aşteaptă ca şi succesul tratamentelor să fie pe măsură. Din păcate există situaţii în care tratamentul medicamentos nu rezolvă problema.

O astfel de situaţie o reprezintă complexul hiperplazie glandulo - chistică endometrială - piometru.

Am ales ca temă pentru lucrarea mea de licenţă acest coplex datorită importanţei lui în patologia reproducţiei la femele.

Piometrul reprezintă o entitate frecventă, mai ales la căţele şi pisici, şi care nu beneficiază de metode eficiente de prevenire şi de tratament medicamentos, singurul tratament cu 100% şanse de rezolvare fiind cel chirurgical. Acesta, însă, nu întotdeauna se poate realiza în deplină siguranţă pentru femele datorită posibilelor efecte secundare produse de neuroleptanalgezie.

Aşa cum rezultă şi din studiul actual, imaginea ecografică corelata cu examenul clinic reprezintă o etapă importantă în definitivarea diagnosticului.

ENDOMETRITA PURULENTĂ

PARTEA I

SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ

Cap. 1 APARATUL GENITAL FEMEL LA CARNIVORE

1.1. APARATUL GENITAL LA CĂŢEA

Organele genitale ale căţelei se găsesc în cavitatea pelvină şi abdominală.

Ovarele sunt situate la nivelul vertrebelor lombare III şi IV, înapoia rinichilor, ovarul stâng este de obicei ceva mai anterior faţa de cel drept. Ovarul este mic, eliptic, de culoare gri roşcată şi este îmbracat complet de bursa ovarică. Mezoovariumul (ligamentul costo-ovarian) este scurt la căţea şi din acest motiv castrarea prin incizie pe linia albă este dificilă(fig.l).

Bursa ovarică este de regulă încărcată cu grăsime şi prezintă pe faţa mediană o fantă de 3-5 mm, prin care bursa comunică cu cavitatea peritoneală.

Oviductul este lung de 6-10 cm, îmbrăcat de grăsimea mezosalpinxului, puţin flexuos, înconjoară ovarul şi se deschide tranşant în vârful cordonului uterin.

Fig. 1 VASCULARIZAŢIA APARATULUI GENITAL LA CĂŢEA

Uterul căţelei este de tip bicornis subseptatus şi se găseşte în totalitate în cavitatea abdominală. Coarnele uterine au o lungime de 15-25 cm, sunt rectilinii şi subţiri, cu calibru aproape uniform pe toată lungimea lor. Privite în ansamblu, au aspectul literei V şi sunt unite la baza lor printr-un mezou intercornual scurt. Corpul uterin este foarte scurt (3-5 cm). Cervixul are formă cilindrică, proemină în vagin, dar mucoasa lui nu formează floarea involtă.

Vaginul este relativ lung raportat la talie (5-10 cm) întinzându-se de regulă până la marginea anterioara a pubisului. Peretele său delimitează o cavitate care este mai largă caudal. Mucoasa, relativ groasă, formează numeroase pliuri longitudinale mai evidente pe plafonul vaginului în apropierea cervixului; canalele Gartner lipsesc. (6)

Vestibulul vaginal este foarte lung, fiind în raport de ½ cu vaginul. Este delimitat de vagin printr-un himen rudimentar care uneori poate lipsi. Meatul urinar este relativ larg şi are aspect de fantă. In submucoasă se găsesc glande vestibulare mici; glandele vestibulare mari lipsesc. Bulbii vestibulari, formaţiuni sferoidale de tesut erectil sunt dezvoltati.

Vulva are aspect triunghiular şi se găseşte la o distanţă mare de anus (perineu lung). Comisura inferioară este ascuţită şi se continuă cu un tubercul conic, prevăzut cu un smoc de peri. Clitorisul este în general dezvoltat, dar cu un gland redus. Foseta clidoridiană este dezvoltată.

Ligamentele largi (late) au forma semicirculară şi sunt impregnate abundent cu ţesut adipos. Pe faţa lor externă se formeaza un pliu, ligamentul rond, care pătrunde în traiectul inghinal şi conţine un fascicul fin de fibre musculare, reminiscenţă a muşchiului cremaster de la mascul. (6)