Râiele ovinelor

1. INTRODUCERE

1.1 CINE PRODUCE RÂIA?

Încă de când au fost descoperiți, acarienii au constituit un grup important și divers, fiind un taxon de artropode din clasa arahnidelor. Acești acarieni sunt organisme mici, uneori pot fi microscopice, având in general capul, toracele și abdomenul nediferentiate, cu aparatul bucal, fiind reprezentat de o trompă alungită, adaptată pentru ros, înțepat sau supt. Cei mai mulți acarieni au dimensiuni mici, până la 1 mm, înă se pot întâlni și exemplare relative mari, de 10-20 mm lungime.

In funcție de modul de hrană, acarienii sunt fitofagi și zoofagi. Majoritatea speciilor reprezintă forme libere, saprofage sau pradătoare. Saprofagii sunt cei care se hranesc cu material organică află in descompunere, contribuind la formarea humusului în sol.

Multi acarieni pot fi paraziti vegetali și animali, sau gazda intermediară. Acarienii fitofagi pot produce gale la plante. Foarte multe specii sunt parazite la animale ( ex: Psoroptes Ovis- produce râia ovinelor). [1]

Cele mai multe specii sunt ectoparaziti, dar aproximativ 500 de specii sunt endoparaziti și trăiesc în plamani, căile respiratorii superioare sau alte țesuturi. Acarienii ectoparaziți trăiesc pe sau în piele și se hrănesc cu sange, cu secreții sebacee, limfă sau debriuri cutanate. Majoritatea acarienilor ectoparaziți își trăiesc viața în contact intim cu gazda lor, ceea ce înseamna că transmiterea se realizează mai ales prin contact direct.

Infestatiile cu acarieni se numesc acarioze și pot determina instalarea unor dermatite foarte severe. Cele mai cunoscute acarioze sun râile, care afecteaza nu doar aspectul exterior al animalelor, ci și starea de sanatate, cu producerea unor importante pagube economice.

2. CICLUL DE VIAȚĂ AL ARGASIDELOR

Ciclul de viață general al argasidelor este un model sau un ciclu de hrănire cu mai multe gazde, cu excepția Ornithodoros lahorensis, care este o căpușă cu două gazde și Otobius megnini, care este o căpușă cu o singură gazdă.

Ciclul nimfal al contactului cu gazda, hrănirea rapidă, engorgementul si detașarea apare de cele mai multe ori în medii de nișă (cuiburi sau vizuini ale gazdelor), iar numărul exact de etape ale nimfei este nedeterminat, dar opt este cel mai mare număr înregistrat. Scutul este absent, corpul de căpușe moi adulte este dorsoventral aplatizat și apare ovoid de pe suprafața dorsală cu părți bucale localizate anteroventral. Nimfele și adulții au opt picioare, în timp ce larvele au șase picioare. Căpușele feminine măsoară până la 1,2 cm, iar masculii sunt, de obicei, mai mici, măsurând 7,5 mm. Nimfele măsoară 3,5-6,5 mm în lungime.

În toate etapele de dezvoltare capusele sunt hematofage. Spre deosebire de nimfele ixodide și adulții care se hrănesc o dată în timpul fiecărei etape la care dureaza mai multe zile pentru a finaliza ciclul biologic, nimfele și adultele căpușelor moi își ia hrana în mod repetat în termen de câteva minute sau ore.

Nimfele se atașează timp de 5-10 zile, în timp ce adulții se atașează doar pentru 30 min. Femelele depun mase mici de ouă (500 ouă/ciclu) în locuri ascunse după fiecare masă de sânge și larvele eclozează în 2-6 săptămâni. Durata întregului ciclu de viață poate fi de la 3-6 luni până la 2-3 ani. Căpușele moi sunt rezistente la secetă. Diapauza joacă un rol major în reglementarea dezvoltării multor specii argaside care trebuie să supraviețuiască în cuiburi goale sau vizuini pentru perioade lungi de timp până când o gazdă se întoarce sau ajunge. [2]