Accidentul vascular cerebral

Licență
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 15099
Mărime: 1000.12KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Partea generală:

1.Anatomia si fiziologie SNC

1. Anatomia SNC

2. Fiziologia SNC

2.Notinuni generale despre AVC

2.1.Definiție AVC

2.2.Fiziopatologie AVC

2.3. Clasificare AVC

3. AVC ischemic

3.1. caracteristici isterico-medicale ale AVC-ischemic

3.2.definiția AVC ischemic

3.3.Histopatologia AVC ischemic

3.4.Fiziopatologia AVC ischemic

3.5. Clinica AVCi

3.7.Investigatii paraclinice in AVC ischemic

3.8.Particularitați de diagnostic în AVC ischemic

3.8.1.Diagnistic pozitiv

3.8.2.Diagnostic diferențial

3.9. Principii terapeutice in AVC ischemic

3.9.1.Regim igieno-dietetic

2. tratament medicamentos

3.9.3.Tratament chirurgical

3.9.4.Psihoterapie

3.9.5.Noțiuni de recuperare medicală

3.10.Evoluție și prognostic in AVC-ul ischemic

3.11.Complicațiile accidentului vascular cerebral

Partea specială

1.Scopul și obiectivele lucrarii

1.1.Scopul lucrarii

1.2.Obiectivele cercetării experimentale

2. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacienților cu AVC ischemic

2.1.Intervenție cu rol propriu

2.2.Intervenție cu rol delegat

3.Educația sanitară ɑ pacienților cu AVC ischemic

3.1.Masuri de profilaxie primară

3.2.Măsuri de profilaxie secundară

4. Materiale și metode

4.1.Timpul studiului

4.2.Lotul studiului

4.3.Materialul studiului

4.4.Limitele studiului

5.Prezentare cazuri

5.1.Plan de ingrijire

5.2.Evaluare cazuri

6.Rezultatele cercetarii

7. Discuții

Concluzii

Bibliografie.

Extras din document

Partea generală:

1.Anatomia si fiziologie SNC

1.Anatomia SNC

Sistemul nervos periferic acţionează doar ca un releu pentru transmiterea mesajelor între sistemul nervos central şi muşchi, glande şi organe de simţ. Practic, nu joacă nici un rol în analiza informaţiilor senzitive sau în iniţierea impulsurilor motorii. Ambele activităţi şi multe altele apar în sistemul nervos central.

Creierul şi măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile. Ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori, le selectează şi analizează şi, după aceea, transmit impulsurile de-ɑ lungul fibrelor motorii, producând un răspuns adecvat al muşchilor şi glandelor.

Funcţia de analiză sau de procesare poate fi relativ simplă pentru unele activităţi ce se desfăşoară în măduva spinării, dar analiza la nivelul creierului este de obicei de o înaltă complexitate, implicând participarea ɑ mii de neuroni diferiţi. Deşi mulţi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea în creier, majoritatea neuronilor cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de ɑ filtra, analiza şi stoca informaţiile.

Întregul sistem nervos central necesită un aport substanţial de sânge, care furnizează oxigenul şi substanţele nutritive.

El este de asemenea protejat de două tipuri de învelişuri. Primul este osos: craniul, care adăposteşte creierul, şi coloana vertebrală, care adăposteşte măduva spinării. Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea acoperă în întregime creierul şi măduva spinării.

Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circulă în meninge, în măduva spinării şi în ventriculii cerebrali (cavitali). Lichidul are un efect de amortizare, ajutând astfel la protejarea ţesutului nervos vital faţă de agresiuni.9

Fluidul este produs continuu din sânge de către celulele specializate ale plexurilor coroide din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume specific, ventriculii cerebrali sunt numerotaţi. Numerotarea începe de la emisferele cerebrale în jos, către măduva spinării, iar primii ventriculi (denumiţi ventriculi laterali) sunt şi cei mai mari.

Lichidul circulă de la ventriculii laterali, printr-un orificiu îngust, în ventriculul al treilea şi apoi, printr-un canal şi mai îngust, apeductul cerebral, în cel de-al patrulea, care este puţin mai larg. De aici iese prin orificii ale planşeului ventriculului în nişte spaţii (cisterne) pline cu lichid care înconjoară trunchiul cerebral la baza creierului. După aceea, lichidul circulă către partea superioară ɑ creierului (emisferele cerebrale) şi este reabsorbit de către proeminenţe speciale, denumite vilozităţi arahnoidiene, de pe arahnoidă, una dintre cele trei meninge.

În principiu, creierul poate fi împărţit în trei regiuni distincte: creierul posterior, creierul mijlociu şi creierul anterior. Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate, care controlează funcţii distincte, toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului.

Fig. 1 - Sistemul nervos central.

Cea mai mare structură ɑ creierului posterior este cerebelul. Această zonă are, în principal, activităţi motorii. Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor, astfel postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţionează în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului.

Trunchiul cerebral, care leagă creierul cu măduva spinării, cuprinde părţi din creierul posterior, tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior. Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente, astfel încât partea stângă ɑ corpului este controlată de partea dreaptă ɑ creierului şi viceversa.

Variatele structuri ale trunchiului cerebral - incluzându-le pe cele denumite bulb (medulla oblonga) şi punte, care fac parte din creierul posterior, şi formaţia reticulată (uneori, denumită sistem reticulat activator), care face parte din creierul mijlociu - au funcţii vitale. Ele controlează frecvenţa cardiacă, presiunea arterială, deglutiţia, tusea, respiraţia şi somnul. Controlul gradului de conştienţă este una dintre cele mai importante funcţii ale creierului. Formaţia reticulată este cea care filtrează afluxul de informaţii, decide care este destul de importantă pentru ɑ fi transmisă la creier. Căile nervoase din întregul organism trimit ramuri către formaţia reticulată şi o alimentează cu un flux constant de semnale cu origine în celulele nervoase. În consecinţă, acest fapt determină formaţia reticulată să emită semnale către toate zonele creierului la centrii adecvaţi, unde semnalele sunt preluate, colaţionate şi prelucrate. Dacă această capacitate de conducere scade sau este împiedicată să apară, partea din creier denumită cortex cerebral devine inactivă şi persoana devine inconştientă.1

Bibliografie

1. Anatomia omului, Vol.1. Aparatul locomotor, Ediția a V-a,V. Papilian, Ed. didactică și pedagogică, București, 2006;

2. Balneofizioterapie, T. Dinculescu, Ed. Medicală, 1987;

3. Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Sbenghe T., Ed. Medicală, Bucureşti; 1999;

4. Compendiu de Anatomie, M. Ifrim, Ed. Științifică și Tehnică, 1988;

5. Compendiu de neuroreabilitare la adulţi, copii şi vârstnici, G. Onose, L. Pădure, Ed. Universitară Carol Davila, București, 2008;

6. Curs de masaj clasic; S.R Yumeiho, 2010;

7. Fizio-kinetoterapie și recuperare medicală în afecțiunile aparatului locomotor, Jaroslav Kiss, Ed. Medicală, 1984;

8. Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebrovasculare - aprobat prin Ordinul nr. 1.059/2009 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608; O. Băjenaru, 2009;

9. Ghid de management al accidentului vascular cerebral ischemic şi accidentului ischemic tranzitor 2008, Comitetul Executiv al Organizaţiei Europene de Accident Vascular Cerebral (European Stroke Organization – ESO) şi Comitetul de Redactare ESO;

10. Kinesiologie funcțională; D. Nemeș, A. Gogulescu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, 2006;

11. Kinetologie medicală – Ergofiziologie – Kinetoterapie, C.R. Chiribuc, Editura Tana Cart, București, 2011;

12. Kinetologie medicală, Mariana Cordun, Ed. Axa, 1999;

13. Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Tudor Sbenghe, Ed. Medicală, București, 1987;

14. Masajul: procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport, Adrian Ionescu, Ed. All, București, 2001;

15. Neurologia Clinică II, E. Câmpeanu, M. Șerban, E. Dumitru, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1980;

16. Neurologie și psihiatrie, G. Vuzitas, A. Anghelescu, Ed. Știință și tehnică, București, 1996;

17. Neurologie, C. Popa, Ed. Național București, 2002;

18. Neuromuscular Disease – Evidence and Analysis in Clinical Neurology, Michael Benatar, Humana press, New Jersey, SUA, 2006;

19. Patogeneza Accidentului Vascular cerebral, A. Bolboacă, Ed. Echinocțiu, Cluj napoca, 2003;

20. Revista Română de Neurologie – Vol. V, Nr. 4, 2006;

21. Tratat de medicină – Neurologie, D.J.Weatherall, J.G.G. Ledingham, D.A. Warrell, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;

22. www.drugs.com/news/early-clot-busting-best-after-stroke

23. www.sfatulmedicului.ro

Preview document

Accidentul vascular cerebral - Pagina 1
Accidentul vascular cerebral - Pagina 2
Accidentul vascular cerebral - Pagina 3
Accidentul vascular cerebral - Pagina 4
Accidentul vascular cerebral - Pagina 5
Accidentul vascular cerebral - Pagina 6
Accidentul vascular cerebral - Pagina 7
Accidentul vascular cerebral - Pagina 8
Accidentul vascular cerebral - Pagina 9
Accidentul vascular cerebral - Pagina 10
Accidentul vascular cerebral - Pagina 11
Accidentul vascular cerebral - Pagina 12
Accidentul vascular cerebral - Pagina 13
Accidentul vascular cerebral - Pagina 14
Accidentul vascular cerebral - Pagina 15
Accidentul vascular cerebral - Pagina 16
Accidentul vascular cerebral - Pagina 17
Accidentul vascular cerebral - Pagina 18
Accidentul vascular cerebral - Pagina 19
Accidentul vascular cerebral - Pagina 20
Accidentul vascular cerebral - Pagina 21
Accidentul vascular cerebral - Pagina 22
Accidentul vascular cerebral - Pagina 23
Accidentul vascular cerebral - Pagina 24
Accidentul vascular cerebral - Pagina 25
Accidentul vascular cerebral - Pagina 26
Accidentul vascular cerebral - Pagina 27
Accidentul vascular cerebral - Pagina 28
Accidentul vascular cerebral - Pagina 29
Accidentul vascular cerebral - Pagina 30
Accidentul vascular cerebral - Pagina 31
Accidentul vascular cerebral - Pagina 32
Accidentul vascular cerebral - Pagina 33
Accidentul vascular cerebral - Pagina 34
Accidentul vascular cerebral - Pagina 35
Accidentul vascular cerebral - Pagina 36
Accidentul vascular cerebral - Pagina 37
Accidentul vascular cerebral - Pagina 38
Accidentul vascular cerebral - Pagina 39
Accidentul vascular cerebral - Pagina 40
Accidentul vascular cerebral - Pagina 41
Accidentul vascular cerebral - Pagina 42
Accidentul vascular cerebral - Pagina 43
Accidentul vascular cerebral - Pagina 44
Accidentul vascular cerebral - Pagina 45
Accidentul vascular cerebral - Pagina 46
Accidentul vascular cerebral - Pagina 47
Accidentul vascular cerebral - Pagina 48
Accidentul vascular cerebral - Pagina 49
Accidentul vascular cerebral - Pagina 50
Accidentul vascular cerebral - Pagina 51
Accidentul vascular cerebral - Pagina 52
Accidentul vascular cerebral - Pagina 53
Accidentul vascular cerebral - Pagina 54
Accidentul vascular cerebral - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Accidentul vascular cerebral.doc

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea Bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

In cele ce urmeza prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra si intra craniene,precum si al cercului vascular bazat,care se prezinta...

Îngrijirea Pacienților cu Accident Vascular Cerebral

Introducere Principala problemă pe care o determină acidentul cerebral vascular (AVC), atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a...

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE MEDICALĂ A exercita corect medicina inseamnă a răspunde promt, onest si intelegere la diferite nevoi...

Accidentul Vascular Cerebral

ARGUMENT Într-o lume în care existenţa cotidiană a intrat într-un ritm ameţitor şi solicitant trebuie să învăţăm cum să ne păstrăm sănătatea, dar...

Variații ale pulsului și tensiunii arteriale ca răspuns la antrenamentul sportiv

INTRODUCERE. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI Am ales aceasta temă deoarece este important de studiat rolul și efectele exercițiului fizic asupra...

Îngrijire pacienți cu TCC

MOTTO: Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El ia numai o clipă, dar amintirea lui dăinuie uneori pentru totdeauna. Un zâmbet aduce fericire...

Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică

REPERE ISTORICE PRIVIND CIROZA HEPATICĂ Denumirea de Kirrhos are origine greacă și înseamnă galben-portocaliu, reieșind că numele bolii a fost...

Îngrijirea Pacientului cu Astm Bronșic

CAPITOLUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR Totalitatea organelor care au rolul de a asigura luarea oxigenului din...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea Bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

In cele ce urmeza prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra si intra craniene,precum si al cercului vascular bazat,care se prezinta...

Îngrijirea Pacienților cu Accident Vascular Cerebral

Introducere Principala problemă pe care o determină acidentul cerebral vascular (AVC), atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a...

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE MEDICALĂ A exercita corect medicina inseamnă a răspunde promt, onest si intelegere la diferite nevoi...

Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu accident vascular cerebral

MEMORIU JUSTIFICATIV Bolile cerebro-vasculare au o morbiditate și mortalitate crescută, numărul cazurilor sporind datorită frecvenței...

Accidentul Vascular Cerebral

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) GENERALITATI Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore....

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,...

Studiu privind percepția generală și impactul efectiv asupra calității vieții persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral

INTRODUCERE Accident sau atac vascular cerebral ? În vechime, scriitorii foloseau termenul de ˝apoplexie˝, ceea ce însemna un atac brusc de...

Accidentul Vascular Cerebral

ARGUMENT Într-o lume în care existenţa cotidiană a intrat într-un ritm ameţitor şi solicitant trebuie să învăţăm cum să ne păstrăm sănătatea, dar...

Ai nevoie de altceva?