Anatomia si Fiziologia Aparatului Digestiv

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Anatomia si Fiziologia Aparatului Digestiv.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 130 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
I.1 CAVITATEA BUCALA
I.1.1 VESTIBULUL GURII
I.1.2 CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA
I.1.3 DINTII
I.1.4 LIMBA
I.2 FARINGELE
I.3 ESOFAGUL
I.4 STOMACUL
I.5 GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI DIGESTIV
I.6 FIZIOLOGIA
II. DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
III. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU HDS
IV. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
V. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII EUTONOME SI DELEGATE
VI. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII
VII. EDUCATIE PENTRU SANATATE
VII.1 EDUCATIA PENTRU SANATATE PRIMARA
VII.2 EDUCATIA PENTRU SANATATE SECUNDARA
VII.3 EDUCATIA PENTRU SANATATE TERTIARA: VIZEAZA RECUPERAREA BOLNAVILOR
VIII. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
IX. PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU "HDS"
X. PLAN DE INGRIJIRE NR. 1 AL PACIENTULUI CU HDS
XI. EXTERNAREA PACIENTULUI
XII. PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR
XIII. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE POSTOPERATOR

Extras din document

Anatomie:

Aparatul digestiv, alcǎtuit din tubul digestiv şi glandele anexe, însumeazǎ organele în care se realizeazǎ digestia alimentelor, putând fi asimilate în organism.

Segmentele tubului digestiv au caractere anatomice distincte dar se aseamǎnǎ între ele prin structura pereţilor. Din interior (lumen) spre exterior, tubul digestiv este format din:

- Tunica mucoasǎ, alcǎtuitǎ din douǎ straturi (epiteliu şi corion), îndeplineşte rol de protecţie, digestie şi absorţie:

- Tunica submucoasǎ, formatǎ din fibre elastice şi ţesut conjunctiv lax, asigurǎ mucoasei mobilitatea necesarǎ în cursul digestiei:

- Tunica muscularǎ cuprinde fibre striate la nivelul faringelui şi esofagului superior şi fibre netede la nivelul segmentelor suldiafragmatice. Fibrele musculare netede sunt dispuse circular la interior (asigurǎ modificǎrile de lungime ale segmentelor):

- Tunica seroasǎ în veleşte esofagul parţial), stomacul, intestinul subţire, intestinul gros şi este reprezentatǎ de faiţa visceralǎ a peritoneului, care leagǎ aceste segmente de pereţii cavitǎţii abdominale şi le înveleşte mişcǎrile.

1. CAVITATEA BUCALǍ

Segmentul facial al tubului digestiv are o formǎ ovalarǎ, orientatǎ anteposterior, fiind formatǎ din vestibulul gurii şi cavitatea bucalǎ propriu-zisǎ, separate prin arcadele dentare.

În cavitatea bucalǎ se aflǎ dinţii, limba şi glandele salivare mici.

a) VESTIBULUL GURII este cuprins între dinţi, obraji şi buze şi se deschide anterior prin orificiul bucal. Acesta este delimitat de cele douǎ buze care se unesc lateral formând comisura labiarǎ.

Buzele sunt alcǎtuite dintr-un muşchi orbicular şi acoperite de un repliu cutaneo-mucos.

b) CAVITATEA BUCALǍ PROPRIU-ZISǍ este cǎptuşitǎ de o mucoasǎ (în grosimea cǎreia se gǎsesc glandele salivare mici) şi are şase pereţi anterior, „n continuarea buzelor, posterior în continuare cu faringele, laterali, corespunzând obrajilor, interior formând planşeul bucal şi superior formând bolta palatinǎ. La marginea posterioarǎ a bolţii palatine, mucoasa bucalǎ se continuǎ cu cea nazalǎ, formând vǎlul palatin, (palatul moale), care reprezintǎ median o prelungire verticalǎ numitǎ luetǎ (uvula). Lateral vǎlul palatin se sprijinǎ pe stâlpii vǎlului palatin (anterior şi posterior). Stâlpii anteriori (drept şi stâng) formeazǎ cu vǎlul palatin o arcadǎ care marcheazǎ limita între cavitatea bucalǎ şi faringe. Stâlpii-anterior şi posterior de aceeaşi parte – limiteazǎ între ei o gropiţǎ care adǎposteşte amigdala palatinǎ, important organ limfoid.

c) DINŢII sunt organe ale masticaţiei. Fixaţii în alveolele arcadelor dentare, prezintǎ: rǎdǎcinǎ (fixatǎ în alveolǎ, o coroanǎ (partea albǎ viibilǎ) şi un gât (zona de trecere între rǎdǎcinǎ şi coroanǎ).

Structura dintelui din interior spre exterior se prezintǎ astfel:

- Cavitatea dentarǎ, formatǎ din camerǎ pulparǎ în interiorul coroanei canalului radicular care se deschide în vârful rǎdǎcinii (apex), pe unde pǎtrund vasele şi nervii respectivi, în pulpa dentarǎ:

- Dentina este asemǎnǎtoare oseinei şi reprezintǎ partea compactǎ a dintelui:

- Smalţul protejeazǎ dentina la nivelul coroanei:

- Elementul are o consistenţǎ osoasǎ şi este dispus la suprafaţa rǎdǎcinii, pe care o fixeazǎ de alveolǎ, împreunǎ cu ligamentul alveolo-dentar.

Clasificare:

Dupǎ formǎ, poziţie şi funcţie, dinţii se împart în patru categorii: incisivi (1/2), canini (1/1), premolari (2/2) şi molari (3/3).

Dentiţia adultului cuprinde 32 dinţi, câte 16 pe fiecare arcadǎ.

Dentiţia de lapte a copilului cuprinde 20 dinţi, care apar de la 6 luni şi pânǎ la 3 ani. Înlocuirea dinţilor de lapte şi completarea dentiţiei definitive se face treptet, de la 7 la 13 ani.

d) LIMBA: situatǎ pe planşeul bucal, participǎ la articularea cuvintelor şi contribuie la digestie prin masticaţie, deglutiţie şi sensibilitate gustativǎ.

Prezintǎ trei segmente: rǎdǎcina situatǎ posterior şi fixatǎ pe osul hioid, corpul delimitat de rǎdǎcinǎ printr-un şanţ în formǎ de V deschis anterior şi vârful –porţiunea liberǎ de contact cu arcadele dentare.

Organ musculomembranos, limba are urmǎtoarea structurǎ:

- Schelerul fibros, format din septul limbii şi apronevroza limbii, serveşte pentru inserţii musculare:

- Muşchiul limbii:

- Mucoasa lingualǎ, pe suprafaţa cǎreia se aflǎ papilele gustative, acoperǎ limba în întregime. Pe faţa inferioarǎ formeazǎ frâul limbii.

Fisiere in arhiva (2):

  • Anatomia si Fiziologia Aparatului Digestiv
    • Cuprins.doc
    • Lucrare de diploma.doc